VAL DE DISPONIBILIZĂRI ÎN SUA: EFECTUL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE, MAI RĂU DECÂT REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ (CORRIERE DELLA SERA)
Data publicării: 08.11.2025
Inteligența artificială. Foto- Shutterstock
Din articol: Concedierile din octombrie, majoritatea, la companiile de tehnologie. Profesii care au dispărut sau s-au diminuat. Inteligența artificială ar putea înlocui jumătate din locurile de muncă de nivel mediu. Schimbarea a ajuns la creier. Valul de concedieri la companiile Amazon, UPS și Target, dar și avertismentele venite de la companii precum Meta, Citigroup sau General Motors, sunt puse pe seama înlocuirii muncii intelectuale cu inteligența artificială, și e mai rău decât revoluția industrială, scrie Corriere della Sera.
Disponibilizări masive în birourile Amazon, UPS și Target (un lanț de magazine universale din SUA). Alte grupuri din multe sectoare (bănci precum Citigroup și JP Morgan Chase, lideri digitali precum Meta-Facebook și Salesforce, giganți din retail și industria auto, precum Walmart și General Motors) avertizează că vor concedia angajați și manageri sau cel puțin vor opri angajările: inteligența artificială este suficientă pentru a le satisface noile nevoi de muncă.
În Statele Unite, cea mai mare parte a concedierilor din octombrie (128.000 dintr-un total de 172.000) au afectat companiile de tehnologie. Se adeveresc profețiile celor care prezic de ani întregi o apocalipsă a muncii intelectuale, „gulerele albe”, provocată de progresul inteligenței artificiale? Sau sunt doar fenomene fiziologice de substituție? Sunt locurile de muncă aflate pe cale de dispariție redundante și reabsorbite de noile sectoare create de economia inteligenței computaționale?
De ani întregi tehno-pesimiștii și tehno-optimiștii ne bombardează cu predicții contrare. Chiar și recent economistul șef al Google, Fabien Curto Millet, a minimalizat situația: istoria ne învață că, după toate transformările agricole și industriale, de la abur la electricitate, multe locuri de muncă au dispărut, dar ocuparea forței de muncă, pe termen lung, a crescut.
Cotidianul american The Washington Post enumeră profesiile care au dispărut sau s-au diminuat la minimum: la mijlocul secolului al XIX-lea, agricultura absorbea peste jumătate din forța de muncă, în timp ce acum, conform datelor Organizației Internaționale a Muncii (OIM), a scăzut la 1,5%, în timp ce fierarii, cizmarii și artizanii, care odinioară reprezentau aproape 2%, supraviețuiesc acum cu cifre statistic nesemnificative. Cu toate acestea, piața muncii și-a recăpătat echilibrul.
Stuart Russell, profesor de informatică la Universitatea Yale, care avertizează de ani cu privire la riscurile dezvoltării necontrolate a inteligenței artificiale, notează că colegii săi economiști susțin de mult timp că, conform modelelor lor econometrice, cererea de forță de muncă ar crește și în era inteligenței artificiale. Doar ca să-și dea seama la un moment dat că această muncă nu era efectuată de oameni, ci de mașini.
Dario Amodei, un pionier în dezvoltarea de modele de inteligență artificială în cadrul companiei sale Anthropic, avertizează că inteligența artificială ar putea înlocui jumătate din locurile de muncă profesionale de nivel mediu: traducători, programatori, departamente juridice, contabili, diagnosticieni medicali, jurnaliști și multe altele.
Mulți lideri ai giganților tehnologici împărtășesc această analiză, dar preferă să nu o discute: fie pentru că cred că vor apărea noi locuri de muncă, dar deocamdată nu pot indica niciunul, fie pur și simplu pentru că nu vor să riște schimbări de politici care ar putea încetini ritmul inovației.
Însă tocmai viteza enormă a schimbărilor tehnologice face ca această criză a pieței muncii să fie diferită de cea a revoluției industriale, care a fost mai lentă și mai ușor de rezolvat, parțial pentru că s-a limitat la înlocuirea forței de muncă fizice.
De data aceasta, totul se schimbă mult mai rapid, iar schimbarea nu mai privește doar munca fizică: a ajuns la creier. Mai mult, cu modele lingvistice mari, IA, imitându-ne și dezvoltând abilități suplimentare datorită capacității de a procesa volume enorme de date, invadează domeniul limbajului, care este esența naturii noastre și ne-a permis să ne detașăm în regnul animal.
Aceste diferențe ar trebui să determine o abordare mai atentă, atât din partea politicienilor cât și a companiilor, în gestionarea unor astfel de transformări profunde.
În urmă cu opt ani, vorbind la un seminar la MIT în Boston, Kai-Fu Lee, un om de știință și antreprenor chinez care a studiat la universități americane și a lucrat mult timp pentru Google, Apple și Microsoft, a susținut că China va depăși SUA în domeniul inteligenței artificiale.
Având potențialul de a înlocui oamenii în numeroase sarcini la toate nivelurile, inteligența artificială necesita o regândire a însuși conceptului de muncă, care să fie implementată cât mai curând posibil. Publicul, compus aproape în întregime din cadre universitare, i-a salutat predicțiile cu oarecare surprindere. După opt ani, revista de tehnologie MIT explică de ce China câștigă cursa inteligenței artificiale. Poate că și cealaltă predicție a lui Kai-Fu Lee ar trebui luată în serios, conchide Corriere della Sera.
