Un pas major în fuziunea nucleară: Franța depășește China
Într-un moment crucial pentru viitorul energiei curate, Franța a reușit să stabilească un nou record în domeniul fuziunii nucleare. Reactorul tokamak West, operat de Comisariatul pentru Energie Atomică și Energii Alternative (CEA) la Cadarache, a menținut o plasmă timp de 1.337 de secunde, depășind cu 25% recordul anterior stabilit în China. Această realizare reprezintă un progres semnificativ în controlul și menținerea plasmei, un element esențial pentru dezvoltarea energiei de fuziune.
Promisiunea energiei curate și provocările tehnologice
Fuziunea nucleară este văzută ca soluția ideală pentru o energie curată, sigură și aproape inepuizabilă. Procesul constă în unirea a două nuclee atomice derivate din hidrogen, imitând reacțiile care au loc în centrul stelelor. Spre deosebire de fisiunea nucleară, utilizată în centralele actuale, fuziunea nu produce deșeuri radioactive pe termen lung și are un risc mult mai scăzut de accidente catastrofale.
Cu toate acestea, provocările tehnologice rămân considerabile. Pentru a iniția fuziunea, sunt necesare temperaturi de peste 100 de milioane de grade Celsius, iar plasma, un gaz fierbinte și încărcat electric, trebuie menținută stabilă pentru perioade lungi de timp. Instabilitatea plasmei poate duce la pierderi de energie, reducând eficiența procesului.
Un record care deschide noi perspective
Performanța reactorului tokamak West demonstrează că cercetătorii au făcut pași importanți în controlul plasmei. Anne-Isabelle Étienvre, director al cercetării fundamentale la CEA, a subliniat că obținerea unei „plasme lungi” indică un control avansat asupra producerii și menținerii acesteia. Totuși, fuziunea nucleară încă nu produce mai multă energie decât consumă, ceea ce rămâne un obiectiv crucial pentru viitor.
În lunile următoare, echipa de cercetători intenționează să extindă durata plasmei la câteva ore și să crească temperatura acesteia, apropiindu-se de condițiile necesare pentru exploatarea comercială. De asemenea, vor analiza impactul plasmei asupra componentelor interne ale reactorului, un aspect esențial pentru viabilitatea pe termen lung a acestor tehnologii.
Iter: viitorul fuziunii nucleare
Aceste progrese sunt esențiale pentru pregătirea proiectului Iter, un reactor experimental internațional lansat în 1985 și susținut de Uniunea Europeană, China, Coreea de Sud, Statele Unite, India, Japonia și Rusia. Deși inițial planificat pentru 2025, producția primei plasme în cadrul Iter a fost amânată până cel puțin în 2033, din cauza întârzierilor și depășirilor de costuri.
Scopul Iter este de a demonstra fezabilitatea fuziunii nucleare ca sursă de energie, oferind o bază solidă pentru dezvoltarea reactoarelor comerciale. Proiectul reprezintă un efort global fără precedent, reunind resurse și expertiză din întreaga lume pentru a rezolva una dintre cele mai mari provocări tehnologice ale secolului XXI.
Concluzie: o cale lungă, dar promițătoare
Deși obstacolele tehnologice rămân semnificative, progresele realizate în Franța și în alte părți ale lumii arată că fuziunea nucleară este mai aproape de realitate decât oricând. Această tehnologie are potențialul de a revoluționa modul în care producem și consumăm energie, oferind o soluție durabilă la criza climatică și la nevoia globală de energie curată.
