Generozitatea: mituri spulberate și concluzii surprinzătoare
O analiză amplă, bazată pe date colectate de la peste 2,3 milioane de persoane din 60 de societăți, a răsturnat percepțiile tradiționale despre generozitate. Studiul, publicat în Psychological Bulletin, a concluzionat că persoanele din clasele sociale superioare sunt, în medie, mai generoase decât cele din clasele inferioare. Această descoperire contrazice stereotipurile culturale și literare care glorifică altruismul celor defavorizați.
Ipotezele analizate au fost două: teoria „gestionării riscurilor” și teoria „resurselor”. Prima susține că cei cu venituri mai mici sunt mai prosociali datorită nevoii de a se baza pe comunitate în momente dificile. Cea de-a doua afirmă că generozitatea este mai frecventă în rândul celor bogați datorită resurselor financiare disponibile. Rezultatele au favorizat a doua ipoteză, dar cu nuanțe importante.
Realitatea versus intenția declarată
Un aspect crucial al cercetării a fost diferența între comportamentul real și intenția declarată. Deși cei bogați au donat mai mult în termeni absoluți, studiul nu a putut determina dacă proporția din averea lor sacrificată era mai mare decât cea a persoanelor mai puțin înstărite. De asemenea, generozitatea acestora a fost mai evidentă în situații publice, sugerând un posibil interes pentru câștiguri de reputație.
Profesorul Paul van Lange, coordonatorul studiului, a subliniat că, deși efectul este mic, corelația dintre clasa socială superioară și comportamentul prosocial este consistentă. Aceasta se aplică indiferent de vârstă sau de modul în care este măsurată clasa socială, fie prin venit, educație sau prestigiu ocupațional.
Critica teoriei „gestionării riscurilor”
Descoperirile ridică semne de întrebare cu privire la validitatea teoriei „gestionării riscurilor”. Literatura occidentală, de la „Les Misérables” la „Charlie și fabrica de ciocolată”, a perpetuat ideea că cei săraci sunt mai altruiști. Însă, în viața reală, altruismul pare să fie mai strâns legat de capacitatea financiară decât de nevoia de solidaritate comunitară.
Totuși, studiul recunoaște că persoanele din clasele sociale inferioare pot fi mai prosociale față de cei din cercul lor apropiat, în timp ce generozitatea celor bogați ar putea fi orientată mai degrabă către cauze generale sau vizibile publicului.
Generozitatea și optica publică
Un alt aspect semnificativ este legătura dintre generozitate și vizibilitatea publică. Studiul sugerează că cei bogați sunt mai predispuși să manifeste comportamente prosociale atunci când acestea sunt observabile. Acest lucru ridică întrebări despre autenticitatea altruismului lor, punând în discuție motivațiile reale din spatele acțiunilor caritabile.
În concluzie, deși cercetarea oferă dovezi că generozitatea este mai frecventă în rândul claselor sociale superioare, aceasta subliniază și complexitatea factorilor care influențează comportamentul prosocial. Generozitatea nu este doar o chestiune de intenție, ci și de oportunitate și context social.
