Platformele digitale ale Autorității pentru Digitalizarea României: între funcționalitate și haos
Într-un context în care digitalizarea ar trebui să fie pilonul principal al modernizării administrației publice, situația platformelor gestionate de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) ridică semne de întrebare majore. Ghișeul.ro, SEAP, PCUE și SIAE, esențiale pentru interacțiunea cetățenilor și a mediului de afaceri cu instituțiile publice, au fost indisponibile timp de mai multe zile. Cauza invocată? Fluctuații de tensiune electrică. Cu toate acestea, o astfel de explicație nu poate justifica în totalitate lipsa unor măsuri preventive și a unui plan de continuitate bine pus la punct.
ADR, instituția responsabilă cu implementarea strategiilor de transformare digitală, pare să fi subestimat importanța infrastructurii critice. Într-o eră a dependenței tehnologice, nefuncționarea unor platforme precum Ghișeul.ro nu reprezintă doar o inconveniență, ci un adevărat blocaj administrativ. Lipsa unor soluții rapide și eficiente subminează încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona digitalizarea.
Scuzele oficiale și realitatea din teren
Postarea pe rețelele sociale prin care ADR își cere scuze pentru „disconfortul creat” este departe de a rezolva problema. Cetățenii și companiile afectate de acest blocaj nu pot accepta o simplă declarație drept soluție. Este evident că sistemele critice nu beneficiază de infrastructură de rezervă adecvată, iar acest lucru expune vulnerabilități grave în gestionarea digitalizării.
Mai mult, prelungirea termenului de remediere până pe 17 februarie ridică întrebări serioase despre competența tehnică și capacitatea managerială a instituției. Într-o lume în care downtime-ul de câteva ore poate provoca pierderi semnificative, zile întregi de nefuncționare sunt pur și simplu inacceptabile.
ADR și responsabilitatea transformării digitale
Autoritatea pentru Digitalizarea României are o misiune clară: modernizarea administrației publice și creșterea eficienței serviciilor oferite cetățenilor. Cu toate acestea, incidentele recente demonstrează o lipsă acută de pregătire și de viziune strategică. În loc să fie un exemplu de bune practici, ADR se confruntă cu o criză de credibilitate.
Un alt aspect îngrijorător este lipsa transparenței. Deși fluctuațiile de tensiune au fost menționate ca motiv principal, nu există informații clare despre măsurile luate pentru a preveni repetarea unei astfel de situații. Cetățenii au dreptul să știe cum sunt gestionate resursele publice și ce măsuri sunt implementate pentru a asigura funcționalitatea continuă a platformelor digitale.
Consecințele unui management defectuos
Impactul acestor deficiențe administrative nu se limitează la inconveniențe temporare. Ele afectează direct încrederea în instituțiile publice și în capacitatea statului de a oferi servicii moderne și eficiente. Mai mult, mediul de afaceri, care depinde de platformele gestionate de ADR, este pus în dificultate, ceea ce poate avea repercusiuni economice semnificative.
Într-un peisaj global în care digitalizarea este esențială pentru competitivitate, România nu își poate permite astfel de eșecuri. Este imperativ ca ADR să își reevalueze prioritățile și să investească în infrastructură robustă și în planuri de continuitate operațională.
Concluzii amare
Incidentul recent cu platformele digitale ale ADR reprezintă un semnal de alarmă. Este nevoie de o schimbare fundamentală în abordarea transformării digitale. Fără o strategie clară, resurse adecvate și o gestionare responsabilă, România riscă să rămână în urma altor state în ceea ce privește digitalizarea.
În final, scuzele nu sunt suficiente. Cetățenii și companiile afectate așteaptă acțiuni concrete și soluții durabile. Este timpul ca ADR să își asume responsabilitatea și să demonstreze că poate gestiona cu succes provocările transformării digitale.
