Monitorizarea traficului rutier: un pas înainte sau o încălcare a drepturilor?
Începând cu 1 ianuarie 2025, autoritățile din România au implementat un nou sistem de monitorizare a traficului rutier pe drumurile considerate cu risc ridicat. Autostrăzile A1 și A2, alături de alte zone periculoase, au fost dotate cu radare montate pe trepied, care capturează imagini video ale vehiculelor ce depășesc limitele legale de viteză. Această măsură, deși aparent menită să sporească siguranța rutieră, ridică întrebări serioase privind legalitatea și etica aplicării sancțiunilor fără oprirea șoferilor la fața locului.
Sistemul e-SIGUR: eficiență sau abuz?
Imaginile surprinse de radare sunt procesate prin sistemul e-SIGUR, iar proprietarii vehiculelor sunt contactați ulterior pentru identificarea șoferului și aplicarea sancțiunii. Deși această metodă poate părea eficientă, ea deschide calea unor posibile abuzuri. Lipsa interacțiunii directe dintre șofer și polițist elimină posibilitatea contestării imediate a sancțiunii, ceea ce poate duce la erori sau interpretări greșite ale imaginilor capturate.
Legalitatea constatărilor indirecte
Aplicarea sancțiunilor pe baza imaginilor video ridică semne de întrebare privind respectarea prevederilor legale. Codul rutier din România prevede ca sancțiunile să fie aplicate de către polițiști, însă utilizarea unui sistem automatizat poate crea un precedent periculos. Este esențial ca orice măsură de acest tip să fie însoțită de garanții procedurale clare, care să protejeze drepturile cetățenilor și să prevină eventualele erori judiciare.
Impactul asupra șoferilor și societății
Deși scopul declarat al acestei inițiative este reducerea accidentelor rutiere, efectele asupra șoferilor pot fi profund negative. Creșterea amenzilor și eliminarea plafonării punctului de amendă, anunțate pentru 2025, vor genera o povară financiară semnificativă pentru cetățeni. În plus, lipsa unei campanii de informare adecvate poate duce la neînțelegeri și nemulțumiri în rândul populației.
Un precedent periculos
Implementarea acestui sistem fără o dezbatere publică amplă și fără o analiză detaliată a implicațiilor legale și etice reprezintă un precedent periculos. Este imperativ ca autoritățile să asigure transparență totală în procesul de aplicare a sancțiunilor și să ofere posibilitatea contestării acestora într-un mod simplu și accesibil. În caz contrar, încrederea cetățenilor în instituțiile statului ar putea fi grav afectată.
Concluzii preliminare
Deși măsura de monitorizare a traficului rutier prin radare automate poate contribui la reducerea numărului de accidente, aceasta trebuie să fie implementată cu respectarea strictă a cadrului legal și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Fără un echilibru între siguranță și legalitate, riscul de a transforma o inițiativă pozitivă într-un abuz de putere este considerabil.
