România în fața unei crize zootehnice: măsuri de urgență
România se confruntă cu o situație alarmantă în sectorul zootehnic, după ce mai multe focare de febră aftoasă au fost raportate în țările vecine, precum Ungaria, Slovacia și Germania. Această boală extrem de contagioasă, care afectează animalele cu copita despicată, a determinat Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să activeze mecanismele de urgență pentru a preveni o posibilă epidemie pe teritoriul național.
Contextul este agravat de eliminarea controalelor la frontierele interne, odată cu integrarea României în spațiul Schengen, ceea ce crește riscul de pătrundere a bolii în fermele autohtone. În plus, declarațiile oficialilor din Ungaria, care sugerează un posibil „atac biologic” drept sursă a focarelor, ridică întrebări serioase despre natura și originea virusului.
Măsuri stricte și controale intensificate
În urma unei ședințe extraordinare a Centrului Național de Combatere a Bolilor, autoritățile române au stabilit o serie de măsuri imediate pentru a limita riscurile. Printre acestea se numără interzicerea importurilor de animale vii, produse de origine animală, lapte netratat, material seminal, furaje și gunoi de grajd provenite din zonele afectate. De asemenea, au fost implementate puncte de control sanitar-veterinar pe toate căile de acces dinspre Ungaria, implicând medici veterinari și structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.
Testarea obligatorie pentru febra aftoasă a tuturor loturilor de animale care intră în țară reprezintă o altă măsură esențială. Aceste acțiuni sunt completate de actualizarea zonelor de restricție, în conformitate cu Decizia Comisiei Europene nr. 2025/672. În acest context, România demonstrează o abordare precaută și fermă, menită să protejeze sectorul zootehnic și siguranța alimentară a cetățenilor.
Semnale de alarmă din Ungaria
Ungaria, care a raportat primul focar de febră aftoasă din ultimii 50 de ani, a sugerat că virusul ar putea fi de origine artificială. Declarațiile șefului de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, subliniază gravitatea situației: „Nu se poate exclude faptul că virusul nu a fost de origine naturală; este posibil să avem de-a face cu un virus artificial.” Cu toate acestea, lipsa unor informații suplimentare despre posibilii responsabili ridică semne de întrebare și alimentează incertitudinea.
Autoritățile din Ungaria au efectuat controale la aproape 1.000 de ferme, însă doar patru din regiunea de nord-vest afectată au înregistrat rezultate pozitive. Această situație a condus la măsuri drastice, inclusiv închiderea frontierelor și sacrificarea în masă a vitelor, pentru a limita răspândirea bolii.
Impactul asupra României și provocările viitoare
Decizia de a interzice importurile din Ungaria și de a intensifica controalele la granițe reflectă o încercare de a preveni un scenariu dezastruos pentru sectorul zootehnic românesc. Totuși, această criză scoate în evidență vulnerabilitățile generate de integrarea în spațiul Schengen, unde eliminarea controalelor la frontiere poate facilita răspândirea unor astfel de boli.
În fața acestor provocări, este imperativ ca autoritățile să mențină un nivel ridicat de vigilență și să asigure aplicarea strictă a măsurilor de prevenție. Orice neglijență sau întârziere în implementarea acestor măsuri ar putea avea consecințe devastatoare pentru economia agricolă și pentru sănătatea publică.
