Achitarea lui Marian Vanghelie: O decizie controversată
Fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost achitat de Curtea de Apel București în dosarul în care era acuzat de luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani. Decizia, pronunțată miercuri, a fost justificată prin prescrierea faptelor, conform interpretărilor recente ale Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceste hotărâri au avut un impact semnificativ asupra a peste 10.000 de dosare penale, generând o undă de șoc în sistemul de justiție.
Conform instanței, Vanghelie a fost achitat pentru infracțiunea de abuz în serviciu, iar procesul penal pentru luare de mită a fost încetat din cauza prescripției răspunderii penale. În mod similar, acuzațiile de spălare de bani au fost respinse, instanța considerând că nu există suficiente probe pentru condamnare. Decizia este definitivă, dar ridică întrebări serioase despre aplicarea legii și despre efectele deciziilor Curții Constituționale asupra dosarelor de corupție.
Prescripția faptelor: O portiță legală sau o breșă în justiție?
Hotărârea instanței de a aplica prescripția faptelor în cazul lui Vanghelie a fost posibilă datorită deciziilor CCR și ÎCCJ, care au stabilit că termenul de prescripție curge de la momentul pretinderii mitei, nu de la cel al primirii acesteia. Acest detaliu tehnic a fost exploatat în numeroase dosare, permițând unor inculpați să scape de răspundere penală. În cazul lui Vanghelie, acuzațiile vizau o mită de 30 de milioane de euro, primită între 2006 și 2014, în schimbul atribuirii unor contracte publice.
Criticii deciziei susțin că astfel de interpretări ale legii subminează eforturile de combatere a corupției și încurajează impunitatea. În schimb, susținătorii hotărârii argumentează că respectarea termenelor de prescripție este esențială pentru garantarea drepturilor fundamentale ale inculpaților și pentru evitarea abuzurilor judiciare.
Impactul asupra celorlalți inculpați și asupra bugetului public
Decizia de achitare a fost extinsă și asupra celorlalți inculpați din dosar. Mircea-Sorin Niculae, vărul lui Vanghelie, a scăpat de o condamnare de 8 ani, iar omul de afaceri Marin Dumitru și Sorin Ștefan Ciocan au fost, de asemenea, exonerați. Cu toate acestea, instanța a dispus confiscarea sumei de 13.731.094 lei de la Marian Vanghelie, o măsură care ridică întrebări despre modul în care se poate recupera prejudiciul cauzat bugetului Sectorului 5.
Potrivit procurorilor DNA, prejudiciul total adus bugetului public prin activitățile ilegale ale fostului primar și ale complicilor săi s-a ridicat la 295.207.000 de lei. Aceste sume au fost generate prin atribuirea unor contracte publice la prețuri supraevaluate, în schimbul unor comisioane și beneficii personale pentru Vanghelie și apropiații săi. În ciuda confiscării parțiale a unor fonduri, rămâne neclar dacă bugetul public va putea recupera integral pierderile.
O decizie care zdruncină încrederea în sistemul de justiție
Procesul lui Marian Vanghelie, care a durat aproape un deceniu și a implicat zece judecători diferiți, scoate în evidență complexitatea și vulnerabilitățile sistemului juridic din România. Deși decizia de achitare este conformă cu legislația în vigoare, aceasta ridică întrebări despre eficiența și echitatea actului de justiție. Într-un context în care corupția rămâne o problemă endemică, astfel de hotărâri riscă să slăbească încrederea publicului în capacitatea instituțiilor de a sancționa abuzurile de putere.
În timp ce unii consideră că decizia reprezintă o victorie a statului de drept, alții o văd ca pe o înfrângere a luptei împotriva corupției. Cert este că acest caz va continua să fie un punct de referință în dezbaterile despre reformarea sistemului de justiție și despre modul în care legea poate fi aplicată pentru a servi interesul public.
