Guvernul renunță la impozitarea progresivă a pensiilor speciale
Decizia recentă a Guvernului de a elimina impozitarea progresivă a pensiilor speciale, în special pentru partea necontributivă, ridică semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor echității fiscale. Această schimbare vine ca urmare a unei hotărâri a Curții Constituționale, care a declarat măsura anterioară neconstituțională. Astfel, se revine la cota unică de impozitare de 10% pentru sumele ce depășesc pragul de 3.000 de lei.
Conform proiectului de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Finanțelor, modificările propuse vizează punerea în acord a Codului fiscal cu Decizia nr. 724/2024 a Curții Constituționale. Aceasta presupune eliminarea impozitării progresive pentru partea necontributivă a pensiilor speciale, aplicându-se un plafon neimpozabil uniform de 3.000 de lei pentru toate veniturile din pensii.
Impozitarea pensiilor: o abordare controversată
În prezent, impozitarea veniturilor din pensii este reglementată pe două niveluri: partea contributivă și partea necontributivă. Pentru pensiile bazate pe principiul contributivității, indiferent de valoarea acestora, se aplică o cotă de 10% după deducerea plafonului de 3.000 de lei. În cazul pensiilor care includ și componente necontributive, impozitarea progresivă a fost eliminată, ceea ce a stârnit critici privind favorizarea anumitor categorii sociale.
Anterior, pentru partea necontributivă, impozitarea progresivă presupunea cote de 10%, 15% și 20%, în funcție de nivelul veniturilor. Această structură a fost însă considerată discriminatorie de Curtea Constituțională, ceea ce a condus la revenirea la cota unică. Totuși, această decizie ridică întrebări legate de sustenabilitatea bugetară și de echitatea fiscală între contribuabili.
Impactul asupra bugetului și contribuabililor
Revenirea la cota unică de impozitare pentru pensiile speciale poate avea implicații semnificative asupra bugetului de stat. În contextul în care aceste pensii includ sume considerabile, eliminarea impozitării progresive poate reduce veniturile fiscale colectate. În același timp, această decizie poate fi percepută ca o favorizare a unor categorii privilegiate, în detrimentul altor contribuabili care suportă povara fiscală.
De asemenea, menținerea plafonului neimpozabil de 3.000 de lei pentru toate veniturile din pensii ridică întrebări legate de echitatea acestui prag. În timp ce pentru unii pensionari acesta poate reprezenta o măsură de protecție socială, pentru alții, în special cei cu venituri mari, acest plafon poate fi considerat o scutire nejustificată.
O decizie cu implicații legale și sociale
Decizia Curții Constituționale și implementarea acesteia de către Guvern subliniază complexitatea reglementării pensiilor speciale. În timp ce respectarea cadrului constituțional este esențială, rămâne de văzut dacă această măsură va contribui la reducerea inechităților sociale sau, dimpotrivă, le va accentua.
Criticii acestei decizii susțin că eliminarea impozitării progresive subminează principiul solidarității fiscale, favorizând categoriile cu venituri mari. În același timp, susținătorii măsurii argumentează că aceasta asigură predictibilitate și claritate în sistemul fiscal, eliminând discriminările între diferitele categorii de pensionari.
Concluzii preliminare
Revenirea la cota unică de impozitare pentru pensiile speciale reprezintă o decizie controversată, cu implicații semnificative asupra bugetului și societății. În timp ce măsura respectă decizia Curții Constituționale, rămâne de văzut dacă aceasta va reuși să răspundă așteptărilor cetățenilor privind echitatea fiscală și sustenabilitatea sistemului de pensii.
