Dezbatere aprinsă în Oradea: Bilingvismul în comunitatea maghiară
Într-o seară de miercuri, în Oradea, o întrebare a generat o dezbatere intensă: de ce nu vorbesc ungurii românește? Această problemă, care a alimentat numeroase discuții pe rețelele de socializare, a fost pusă în centrul unei dezbateri organizate de Mathias Corvinus Collegium, o instituție privată de învățământ din Cluj-Napoca. În cadrul acestei dezbateri, profesori, specialiști în comunicare, juriști și simpli cetățeni au încercat să găsească răspunsuri și soluții la această problemă.
Prejudecăți demontate
Dezbaterea, moderată de Ugron Hanna, project manager în departamentul de activități academice al MCC, a adus în prim-plan o serie de specialiști în domeniu. Printre aceștia s-au numărat Florin Cioban, profesor universitar și autor a numeroase manuale de învățare a limbii române pentru maghiari și viceversa, Bethlendi András, expert în drepturile minorităților, Kovács Karola, cercetătoare a problematicii lingvistice în rândul studenților maghiari din Transilvania, și Alexandra Damian, specialistă în comunicare online și co-fondatoare a proiectului umoristic „HungaRomânisme”.
Învățarea limbii române: o provocare sau o conspirație?
Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii a fost ideea că etnicii unguri nu ar dori să învețe limba română. Această prejudecată a fost respinsă de participanți, care au subliniat că bilingvismul perfect este greu de atins și necesită mult studiu. De asemenea, s-a discutat despre presupusa conspirație a Statului Român împotriva maghiarilor, care ar împiedica aceștia să învețe limba română. Această teorie a fost, de asemenea, respinsă de specialiști.
Limba română: o barieră sau o punte?
În cadrul dezbaterii, s-a discutat și despre rolul limbii române în comunitatea maghiară. Florin Cioban a subliniat că important este ca elevilor și copiilor să li se dea un motiv să învețe limba română. Bethlendi András a adus în discuție aspectul juridic, subliniind că, din punct de vedere legal, etnicii maghiari nu au obligația să învețe limba română, dar statul trebuie să le asigure dreptul de a învăța limba oficială. În acest context, a lăudat România pentru modul în care își asumă comunicarea în limba maghiară.
Învățarea limbii române: o necesitate sau o opțiune?
Dezbaterea a abordat și problema învățării limbii române în școli. S-a discutat despre necesitatea de a găsi soluții pentru exersarea limbii române în afara spațiului educațional și despre importanța motivării elevilor maghiari să învețe limba română. S-a vorbit și despre anxietatea care îi cuprinde pe copiii maghiari când nu pot răspunde repede sau fluent în limba română și despre cum părinții și tinerii maghiari din Secuime consideră învățarea limbii române foarte importantă.
Concluzii și perspective
În final, s-au menționat și sfaturi pentru părinți și profesori, principala idee fiind că trebuie întreținută motivația pentru maghiari să învețe româna. Profesorul Cioban a concluzionat că limba ar trebui să apropie comunități, nu să pună bariere între ele. În ciuda intensității dezbaterii, nu au fost adresate întrebări din public, însă mulți orădeni au continuat să discute cu specialiștii problemele lingvistice, la un pahar cu vin oferit gratuit de organizatori.
Sursa: oradeastiri.ro
