Deficiențe alarmante în infrastructura de protecție civilă
România se confruntă cu o situație gravă în ceea ce privește capacitatea de adăpostire a populației în cazul unui conflict armat. Un raport detaliat al Curții de Conturi scoate la iveală lipsuri majore în infrastructura de protecție civilă, semnalând faptul că multe dintre adăposturile existente nu sunt funcționale. Această situație este cu atât mai îngrijorătoare în contextul geopolitic actual, marcat de tensiuni și riscuri crescute de securitate.
Infrastructura învechită și lipsa prioritizării
Protecția civilă, un pilon esențial al securității naționale, a fost neglijată sistematic. Majoritatea adăposturilor de protecție civilă din România au fost construite înainte de 1990, fără a fi adaptate cerințelor actuale. Din cele 5072 de adăposturi existente, aproape jumătate sunt considerate neoperaționale, ceea ce reflectă o lipsă de interes și investiții în acest domeniu crucial.
Capacitate insuficientă pentru protejarea populației
Un alt aspect critic evidențiat de raport este capacitatea redusă de adăpostire. În cazul unui atac aerian, doar 3,21% din populația României ar putea beneficia de protecție în adăposturi special construite, procent care crește nesemnificativ la 5,19% dacă sunt incluse și alte spații improvizate. Aceste cifre sunt departe de a oferi o siguranță reală pentru cei peste 19 milioane de locuitori ai țării.
Lipsa unei evidențe centralizate și coordonare deficitară
Un alt factor care agravează situația este absența unei evidențe clare și centralizate a adăposturilor. Autoritățile locale nu dispun de date precise, ceea ce face imposibilă o reacție rapidă și coordonată în caz de urgență. Această lipsă de organizare denotă o neglijență administrativă care poate avea consecințe catastrofale.
Recomandări pentru remedierea situației
Curtea de Conturi a emis o serie de recomandări pentru a aborda aceste deficiențe. Printre măsurile propuse se numără elaborarea unei strategii naționale pentru adăpostirea populației, reabilitarea infrastructurii existente și actualizarea reglementărilor privind protecția civilă. De asemenea, este imperativă crearea unei evidențe centralizate și stabilirea unor criterii clare pentru prioritizarea investițiilor.
O obligație morală și o necesitate strategică
Într-un context global marcat de incertitudini și amenințări, modernizarea sistemului de adăpostire nu este doar o necesitate strategică, ci și o datorie morală față de cetățeni. Capacitatea de a proteja populația în fața unor pericole majore este esențială pentru stabilitatea și reziliența națională. Fără acțiuni concrete și investiții semnificative, România rămâne vulnerabilă în fața unor scenarii de criză.
