Pensia medie lunară în 2024: creșteri semnificative și scăderi demografice
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pensia medie lunară în România a înregistrat o creștere de 22,1% în anul 2024, ajungând la valoarea de 2.581 de lei. Această evoluție vine pe fondul unei scăderi a numărului mediu de pensionari, care a ajuns la 4,959 milioane, cu 21.000 mai puțini față de anul precedent. În același timp, numărul pensionarilor din sistemul de asigurări sociale de stat a scăzut cu 11.000, situându-se la 4,590 milioane.
Discrepanțe teritoriale în cuantumul pensiilor
Analiza teritorială a pensiilor scoate la iveală diferențe semnificative între județe. Cele mai mici valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat s-au înregistrat în județele Botoșani (1.946 lei), Vrancea (1.969 lei), Giurgiu (1.976 lei) și Vaslui (1.998 lei). La polul opus, cele mai mari pensii au fost raportate în județele Hunedoara (3.197 lei), București (3.115 lei), Gorj (2.896 lei) și Brașov (2.892 lei). Diferența între valoarea minimă și cea maximă a pensiei medii lunare a fost de 1.251 lei, subliniind inegalitățile economice și sociale dintre regiuni.
Raportul pensionari-salariați: o problemă structurală
Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 8 pensionari la 10 salariați la nivel național. Totuși, acest indicator variază semnificativ în funcție de regiune. În București și județul Ilfov, raportul este de 4 pensionari la 10 salariați, în timp ce în județele Vaslui și Teleorman, acesta ajunge la 14 și, respectiv, 15 pensionari la 10 salariați. Aceste discrepanțe indică presiuni economice și sociale disproporționate asupra anumitor zone ale țării.
Indicele pensiei reale și impactul economic
INS a raportat că indicele pensiei medii reale pentru pensionarii de asigurări sociale de stat a fost de 114,4%, reflectând o creștere a puterii de cumpărare în termeni reali, ajustată la indicele prețurilor de consum. De asemenea, raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă și câștigul salarial mediu net a crescut la 53,9%, comparativ cu 50,2% în anul precedent. Aceste date sugerează un progres în alinierea pensiilor la nivelul veniturilor salariale, dar rămân întrebări legate de sustenabilitatea pe termen lung a acestor creșteri.
Pensionarii și distribuția categoriilor de pensii
Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,56% din totalul pensionarilor, iar cei pentru limită de vârstă constituie 80,18% din această categorie. În schimb, pensionarii cu pensii anticipate și anticipate parțial reprezintă doar 2,16%. Aceste cifre evidențiază o pondere covârșitoare a pensionarilor pentru limită de vârstă, ceea ce ridică întrebări legate de flexibilitatea și adaptabilitatea sistemului de pensii la nevoile populației active.
Indemnizația socială minim garantată: un sprijin pentru cei mai vulnerabili
În anul 2024, numărul total al beneficiarilor indemnizației sociale minime garantate a fost de 1,07 milioane de persoane. Dintre aceștia, 90,8% provin din sistemul de asigurări sociale de stat, 8,9% din fostul sistem pentru agricultori și doar 0,3% din sistemul militar. Acest sprijin, deși esențial pentru cei mai vulnerabili, subliniază dependența ridicată a unei părți semnificative a populației de statul social.
Concluzii și perspective
Deși creșterea pensiei medii lunare reprezintă un pas înainte în îmbunătățirea calității vieții pensionarilor, inegalitățile regionale și raportul tensionat dintre pensionari și salariați rămân provocări majore. Este imperativ ca autoritățile să abordeze aceste probleme prin politici economice și sociale echilibrate, care să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii și să reducă disparitățile teritoriale. Fără o astfel de abordare, riscul de amplificare a inegalităților și presiunilor economice asupra generațiilor viitoare devine inevitabil.
