Aviz negativ pentru proiectul care permite atacarea deciziilor CCR la Înalta Curte
Într-o mișcare ce subliniază o rezistență fermă împotriva schimbărilor legislative controversate, parlamentarii au respins proiectul ce ar fi permis contestarea deciziilor Curții Constituționale la Înalta Curte de Casație și Justiție. Această propunere legislativă, care a stârnit dezbateri aprinse, a fost avizată negativ de primul for legislativ, consolidând astfel poziția CCR ca autoritate supremă în interpretarea Constituției.
Un proiect ce amenință echilibrul constituțional
Proiectul de lege, introdus de un grup de parlamentari, urmărea să modifice Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Printre schimbările propuse se număra posibilitatea ca hotărârile CCR, în prezent definitive și obligatorii, să fie contestate la ÎCCJ. Această inițiativă a fost catalogată de Consiliul Economic și Social drept o încercare de subminare a independenței CCR, creând un conflict instituțional între cele două entități judiciare.
Contextul politic și implicațiile juridice
Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat pe 14 februarie 2025, într-un climat politic tensionat, marcat de anularea alegerilor prezidențiale și imposibilitatea unui candidat de a contesta decizia CCR. Această situație a alimentat speculațiile privind o posibilă politizare a justiției și a generat o dezbatere intensă asupra limitelor atribuțiilor Curții Constituționale.
Schimbări propuse și controverse
Printre modificările propuse se regăsesc măsuri precum transferul atribuțiilor CCR în privința contestațiilor electorale către Autoritatea Electorală Permanentă, revocarea judecătorilor CCR prin votul a două treimi din parlamentari și introducerea unui proces de selecție a judecătorilor bazat exclusiv pe competență și integritate. Aceste propuneri au fost criticate ca fiind un atac direct asupra independenței instituționale și a echilibrului constituțional.
Un precedent periculos
Specialiștii atrag atenția că o astfel de inițiativă ar putea deschide calea pentru influențe politice asupra deciziilor CCR, subminând principiul separației puterilor în stat. În plus, introducerea recursului la ÎCCJ ar crea o suprapunere de competențe, generând confuzie juridică și prelungind procesele decizionale.
Concluzie: o decizie necesară pentru protejarea statului de drept
Respingerea acestui proiect de lege este un semnal clar că integritatea și independența Curții Constituționale nu pot fi compromise. Într-un stat democratic, CCR trebuie să rămână o instituție de referință, imună la presiuni politice și capabilă să asigure respectarea Constituției fără interferențe externe. Această decizie reafirmă angajamentul față de statul de drept și protecția valorilor constituționale.
