12 trenuri electrice noi: un pas înainte sau o promisiune pe hârtie?
Într-un context în care transportul feroviar din România a fost mult timp subfinanțat și neglijat, vestea achiziției a 12 trenuri electrice noi de către CFR Călători ridică întrebări fundamentale despre sustenabilitatea și eficiența acestui proiect. Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a anunțat că aceste rame, parte dintr-un contract mai amplu cu Alstom, vor deservi patru rute importante: București Nord – Suceava, București Nord – Iași, București Nord – Galați și Iași – Cluj Napoca. Cu toate acestea, detaliile procedurii de achiziție și implementare ridică semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor de transparență și competitivitate.
Licitații și controverse: cine câștigă cu adevărat?
Hotărârea nr. 1/15.01.2025, emisă de Bursa Română de Mărfuri, a desemnat CFR Călători drept câștigător al procedurii pentru un tarif de 31,96 lei/tren-km, în timp ce Transferoviar Călători a fost nominalizat ca rezervă, cu un tarif marginal mai mare de 32,00 lei/tren-km. Deși diferența pare infimă, întrebarea care persistă este dacă procesul de evaluare a fost cu adevărat obiectiv sau dacă s-a urmărit favorizarea unui operator tradițional. Într-un sistem feroviar în care concurența este aproape inexistentă, astfel de decizii pot avea implicații majore asupra calității serviciilor oferite publicului.
Un proiect ambițios, dar cu lacune evidente
Conform ARF, cele 12 rame electrice vor efectua anual peste 11.680 de rute dus-întors, acoperind un total de 4,58 milioane de tren-km. Deși aceste cifre par impresionante, ele nu reușesc să mascheze problemele structurale ale infrastructurii feroviare din România. Rutele selectate, deși importante, sunt doar o fracțiune din rețeaua națională, lăsând multe alte regiuni în continuare izolate sau deservite de trenuri vechi și ineficiente. Mai mult, durata contractului de 38 de luni ridică întrebări despre sustenabilitatea pe termen lung a acestui proiect.
Impactul asupra călătorilor: promisiuni vs. realitate
Deși ARF susține că aceste trenuri vor contribui la îmbunătățirea serviciilor feroviare, experiența recentă cu primul tren electric achiziționat de Alstom ridică îndoieli. Anularea acestuia în a doua zi de circulație, din cauza unor erori tehnice, subliniază riscurile asociate implementării rapide și lipsei de testare adecvată. În loc să ofere o soluție viabilă pentru problemele cronice ale transportului feroviar, aceste trenuri riscă să devină doar un alt exemplu de investiție prost gestionată.
Reglementări europene și provocări interne
Începând cu 24 decembrie 2023, toate contractele de servicii publice pentru transportul feroviar din Uniunea Europeană trebuie atribuite prin proceduri competitive, conform Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007. Deși această schimbare reprezintă un pas înainte pentru transparență, implementarea sa în România este departe de a fi perfectă. Procedurile de licitație derulate prin Bursa Română de Mărfuri au fost criticate pentru lipsa de claritate și pentru favorizarea unor operatori tradiționali, în detrimentul unei competiții reale.
Concluzii amare pentru viitorul transportului feroviar
În timp ce autoritățile prezintă achiziția celor 12 trenuri electrice ca pe un succes major, realitatea din teren sugerează altceva. Problemele cronice ale infrastructurii, lipsa de transparență în procedurile de licitație și implementarea defectuoasă a proiectelor continuă să submineze orice progres real. În loc să reprezinte o soluție durabilă, aceste trenuri riscă să devină doar un alt simbol al ineficienței și al promisiunilor neîmplinite din sectorul public.
