Creșterea pensiilor: promisiuni și realități
Un milion de pensionari din România ar urma să beneficieze, începând cu luna aprilie, de o majorare de 250 de lei la pensie. Această inițiativă, denumită sugestiv „Mica Recalculare”, a fost lansată în septembrie 2024 și vizează recalcularea pensiilor pentru cei care au muncit înainte de 2001, dar nu au prezentat adeverințe pentru veniturile nepermanente. Procesul, însă, nu este lipsit de controverse și întârzieri, alimentate de disfuncționalitățile sistemului informatic.
Principiul contributivității: între teorie și aplicare
Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii, a declarat că recalcularea respectă principiul contributivității, un pilon esențial al sistemului de pensii. Totuși, această recalculare se aplică doar celor care au depus documente justificative, dar care nu au fost luate în considerare anterior din lipsa unei baze legale. Deși măsura este binevenită, ea ridică întrebări legate de echitatea față de ceilalți pensionari care nu se încadrează în criteriile impuse.
Impactul real al majorării
Deși majorarea de 250 de lei poate părea semnificativă, ea este, în realitate, modestă în comparație cu nevoile reale ale pensionarilor. Creșterile sunt limitate de natura veniturilor nepermanente, ceea ce înseamnă că nu toți pensionarii vor beneficia în mod egal. În plus, întârzierile în procesarea dosarelor și lipsa unei infrastructuri informatice eficiente pun sub semnul întrebării capacitatea autorităților de a implementa această măsură în timp util.
Un sistem sub presiune
Recalcularea pensiilor scoate la iveală vulnerabilitățile sistemului de pensii din România. De la întârzieri cauzate de probleme informatice până la lipsa unei strategii clare de implementare, situația evidențiază nevoia urgentă de reformă. În ciuda eforturilor declarate de autorități, realitatea arată că procesul este departe de a fi unul perfect, iar mulți pensionari rămân în continuare în incertitudine.
Concluzii amare pentru pensionari
Deși „Mica Recalculare” aduce o rază de speranță pentru un milion de pensionari, ea nu rezolvă problemele fundamentale ale sistemului de pensii. Lipsa unei abordări cuprinzătoare și întârzierile semnificative ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul autorităților față de cei mai vulnerabili membri ai societății. Într-un context economic dificil, aceste măsuri par mai degrabă paliative decât soluții reale.
