O nouă taxă controversată în Brașov: „Taxa pe adăpost”
Începând cu anul 2026, locuitorii municipiului Brașov ar putea fi obligați să suporte o nouă povară financiară, denumită „taxa pe adăpost” sau „taxa de protecție civilă”. Aceasta propunere, avansată de autoritățile locale, vizează colectarea de fonduri pentru reabilitarea infrastructurii de protecție civilă, în special a adăposturilor civile, o problemă ignorată de mult timp.
Conform proiectului aflat în dezbatere, persoanele fizice vor contribui cu 2% din impozitul pe clădiri, iar persoanele juridice vor achita 0,5% din valoarea impozitului aferent. Această taxă va fi evidențiată distinct pe chitanțele contribuabililor, ceea ce ridică deja întrebări legate de transparența și eficiența utilizării fondurilor publice.
Contextul care a dus la această inițiativă
Motivul invocat pentru introducerea acestei taxe este legat de un proiect lansat încă din 2022, în contextul conflictului din Ucraina. Atunci, Brașovul a demarat o campanie de inventariere și modernizare a adăposturilor civile, însă rezultatele au fost dezamăgitoare. Până în prezent, doar trei dintre cele 151 de adăposturi existente au fost reabilitate, ceea ce subliniază o gestionare defectuoasă a resurselor și priorităților administrative.
Un audit al Curții de Conturi din 2023 a relevat o situație alarmantă: capacitatea adăposturilor civile din Brașov permite protejarea a doar 6,64% din populația orașului în caz de urgențe severe. În lipsa unor investiții substanțiale, autoritățile locale nu pot garanta siguranța cetățenilor, iar această taxă este prezentată ca fiind soluția salvatoare.
Critici și semne de întrebare
Deși scopul declarat al taxei este unul nobil, implementarea sa ridică numeroase întrebări. În primul rând, rămâne neclar de ce autoritățile locale nu au reușit să aloce fonduri din bugetul existent pentru modernizarea adăposturilor, preferând să transfere această responsabilitate financiară către cetățeni. În al doilea rând, lipsa de progrese semnificative în ultimii ani pune sub semnul întrebării capacitatea administrației de a gestiona eficient fondurile colectate prin această taxă.
În plus, cuantumul taxei și criteriile de aplicare par să fie disproporționate. Persoanele fizice sunt obligate să contribuie cu un procent semnificativ mai mare decât persoanele juridice, ceea ce poate fi perceput ca o inechitate fiscală. Mai mult, suma estimată a fi colectată anual, între 1,2 și 1,3 milioane de lei, pare insuficientă pentru a rezolva problema în mod real și durabil.
Consultarea publică și reacțiile cetățenilor
În prezent, propunerea se află în etapa de consultare publică și urmează să fie analizată și votată de Consiliul Local. Totuși, reacțiile cetățenilor sunt împărțite. Mulți locuitori consideră că această taxă reprezintă o povară suplimentară într-un context economic deja dificil, în timp ce alții susțin necesitatea unor măsuri urgente pentru protecția civilă.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea, a subliniat că fondurile colectate vor fi utilizate exclusiv pentru reabilitarea adăposturilor civile. Cu toate acestea, scepticismul public rămâne ridicat, mai ales în condițiile în care precedentele inițiative similare nu au produs rezultate notabile.
Concluzii și implicații
Introducerea „taxei pe adăpost” în Brașov scoate la lumină deficiențele cronice ale administrației locale în gestionarea infrastructurii critice. În timp ce necesitatea modernizării adăposturilor civile este incontestabilă, metoda aleasă pentru finanțare ridică probleme de echitate și eficiență. Rămâne de văzut dacă această inițiativă va reuși să câștige sprijinul publicului sau dacă va deveni un nou exemplu de politică fiscală controversată.
