Bugetul Capitalei: între promisiuni și realități financiare
Proiectul pentru bugetul general centralizat al Municipiului București pentru anul 2025 a fost pus în dezbatere publică, iar cifrele prezentate ridică semne de întrebare asupra priorităților și alocărilor financiare. Veniturile totale sunt estimate la 11 miliarde de lei, dintre care bugetul local reprezintă 7,318 miliarde de lei. Această sumă include cote defalcate din impozitul pe venit, impozite și taxe pe bunuri și servicii, subvenții de la bugetul de stat și fonduri europene. Cu toate acestea, structura cheltuielilor indică o serie de discrepanțe și decizii discutabile.
Alocări financiare și priorități discutabile
Cheltuielile bugetului local, în valoare de 7,318 miliarde de lei, sunt dominate de subvenții, care însumează 1,8 miliarde de lei, și proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, alocate cu 794 de milioane de lei. În același timp, cheltuielile de personal și cele pentru bunuri și servicii totalizează aproape 1 miliard de lei. Este de remarcat faptul că doar 547 de milioane de lei sunt destinate investițiilor, dintre care 211 milioane sunt alocate transporturilor. Această alocare ridică întrebări privind sustenabilitatea și eficiența utilizării resurselor publice.
Împrumuturi și datorii: un cerc vicios
Bugetul include și sume semnificative provenite din împrumuturi, care totalizează 424 de milioane de lei, alături de 80 de milioane de lei din împrumuturi externe. În paralel, 698 de milioane de lei sunt prevăzute pentru rambursarea creditelor externe și interne. Această dependență de finanțarea prin împrumuturi ridică probleme de sustenabilitate financiară și de gestionare a datoriei publice pe termen lung. În loc să se concentreze pe generarea de venituri proprii și pe creșterea eficienței cheltuielilor, administrația pare să perpetueze un model financiar riscant.
Transparența și implicarea cetățenilor
Deși proiectul de buget este disponibil pentru consultare publică, iar cetățenii pot trimite sesizări până pe 20 martie, rămâne de văzut în ce măsură opiniile acestora vor influența deciziile finale. Lipsa unei strategii clare de prioritizare a cheltuielilor și de reducere a dependenței de împrumuturi sugerează o administrare deficitară și o lipsă de viziune pe termen lung. Este esențial ca deciziile financiare să fie fundamentate pe criterii de eficiență și sustenabilitate, nu pe considerente populiste sau pe presiuni politice.
Concluzii și perspective
Bugetul Capitalei pentru 2025 reflectă o serie de provocări și dileme administrative. De la alocări financiare discutabile până la dependența de împrumuturi, proiectul ridică întrebări serioase despre modul în care sunt gestionate resursele publice. Într-un context în care nevoile cetățenilor sunt diverse și urgente, este imperativ ca administrația să adopte o abordare mai responsabilă și mai transparentă în gestionarea bugetului. Doar astfel se poate asigura o dezvoltare sustenabilă și echitabilă a orașului.