Pârtiile din Poiana Brașov, închise din cauza temperaturilor ridicate
Într-un context alarmant al schimbărilor climatice, pârtiile din zona inferioară a masivului Postăvaru din Poiana Brașov devin impracticabile. Creșterea temperaturilor a afectat semnificativ stratul de zăpadă, determinând autoritățile să ia măsuri drastice. Începând de luni, schiorii vor putea utiliza doar partea superioară a domeniului schiabil, cu recomandarea strictă de a folosi telegondola pentru coborâre.
Siguranța schiorilor, o prioritate neglijată?
Primăria Brașov a anunțat că pârtiile din partea inferioară, precum Drumul Roșu și Subteleferic, nu mai oferă condiții de siguranță. Deși măsura închiderii este justificată, rămâne întrebarea: de ce nu s-au luat măsuri preventive pentru a proteja stratul de zăpadă? Lipsa unei strategii clare de adaptare la schimbările climatice ridică semne de întrebare asupra gestionării domeniului schiabil.
Alternative limitate pentru pasionații sporturilor de iarnă
În partea superioară a masivului, rămân deschise pârtiile Lupului, Drumul Roșu, Ruia și Doamnei, însă opțiunile sunt considerabil reduse. Începătorii pot utiliza pârtiile Bradul și Stadion, dar presiunea asupra acestor zone va crește semnificativ. Această situație evidențiază o lipsă de planificare pe termen lung, care ar fi putut preveni astfel de limitări.
Impactul schimbărilor climatice asupra turismului montan
Temperaturile ridicate din ultimele zile, inclusiv pe timpul nopții, subliniază efectele devastatoare ale schimbărilor climatice asupra turismului montan. Închiderea pârtiilor din Poiana Brașov nu afectează doar schiorii, ci și economia locală, dependentă de veniturile generate de sezonul de iarnă. Este imperativ ca autoritățile să ia în considerare investiții în tehnologii de conservare a zăpezii și să implementeze politici proactive pentru a proteja acest sector vital.
Un semnal de alarmă pentru autorități
Decizia de a închide pârtiile inferioare din masivul Postăvaru ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autoritățile locale și naționale. Fără măsuri concrete și bine gândite, turismul montan din România riscă să devină o victimă a neglijenței administrative și a lipsei de adaptare la noile realități climatice. Este momentul ca factorii de decizie să își asume responsabilitatea și să prioritizeze sustenabilitatea în gestionarea resurselor naturale.
