CEDO intervine în Serbia: interzicerea „tunurilor sonice”
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o decizie fără precedent, somând Serbia să înceteze utilizarea „armelor sonore” împotriva manifestanților. Această măsură provizorie vine ca răspuns la acuzațiile grave formulate de 47 de reclamanți, care au denunțat utilizarea unui „tun sonic” în timpul unui protest masiv desfășurat la Belgrad pe 15 martie. Decizia instanței europene subliniază riscul iminent de încălcare ireparabilă a drepturilor fundamentale garantate prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
CEDO a precizat clar că orice utilizare a dispozitivelor sonore pentru controlul mulțimilor, cu alt scop decât comunicarea, trebuie interzisă până la noi dispoziții. Această intervenție demonstrează gravitatea situației și ridică semne de întrebare asupra respectării standardelor internaționale de către autoritățile sârbe.
Protestele din Belgrad și acuzațiile de abuz
Evenimentele din 15 martie au atras atenția internațională, când peste 300.000 de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva corupției. În timpul manifestației, un moment de reculegere s-a transformat într-un haos inexplicabil, mulțimea dispersându-se brusc. Opoziția și martorii oculari au acuzat poliția de utilizarea unui dispozitiv militar de dispersare, cunoscut sub numele de „tun sonic”.
Deși autoritățile sârbe neagă vehement utilizarea acestui dispozitiv, imaginile și mărturiile prezentate de Partidul Democratic din opoziție au adus în prim-plan suferințele manifestanților. Reclamanții au raportat simptome severe, inclusiv panică, tahicardie, probleme auditive și greață. Până la 4.000 de persoane au semnalat efectele acestui incident, iar dovezile medicale susțin aceste afirmații.
Poziția autorităților și reacțiile internaționale
Autoritățile sârbe continuă să respingă acuzațiile, în ciuda presiunilor internaționale și a dovezilor tot mai numeroase. Președintele Aleksandar Vucic a negat categoric utilizarea „tunului sonic”, iar investigațiile interne nu au oferit încă o concluzie clară. Totuși, decizia CEDO pune Serbia într-o lumină nefavorabilă, subliniind necesitatea unei transparențe mai mari și a respectării drepturilor omului.
Reacțiile internaționale au fost rapide, cu organizații pentru drepturile omului și oficiali europeni care au condamnat ferm utilizarea forței disproporționate împotriva manifestanților pașnici. Această situație evidențiază o problemă mai amplă legată de modul în care autoritățile din Serbia gestionează protestele și respectă standardele democratice.
Implicarea CEDO: un semnal de alarmă
Decizia CEDO nu reprezintă doar o măsură provizorie, ci și un avertisment serios pentru Serbia. Instanța europeană a subliniat că utilizarea „tunurilor sonice” ar fi ilegală în orice circumstanță, conform legislației naționale și internaționale. Acest caz ridică întrebări fundamentale despre echilibrul dintre securitatea publică și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Într-un context în care Serbia aspiră la integrarea în Uniunea Europeană, astfel de incidente pot avea consecințe grave asupra imaginii sale internaționale. Respectarea drepturilor omului și adoptarea unor măsuri transparente și conforme cu standardele europene sunt esențiale pentru a evita izolarea pe scena internațională.
Concluzii preliminare
Cazul „tunului sonic” din Belgrad reprezintă un exemplu alarmant al modului în care autoritățile pot abuza de putere în gestionarea protestelor. Decizia CEDO este un pas important spre protejarea drepturilor fundamentale, dar și un semnal clar că astfel de practici nu pot fi tolerate într-o societate democratică. Serbia trebuie să răspundă acuzațiilor cu transparență și să demonstreze angajamentul său față de valorile europene.
