Confruntarea dintre Azerbaidjan și Armenia: o perspectivă tensionată
Declarațiile recente ale președintelui azer Ilham Aliev au reaprins tensiunile dintre Azerbaidjan și Armenia, două state cu o istorie tumultuoasă de conflicte teritoriale și etnice. Aliev a calificat Armenia drept un „stat fascist” și o „amenințare pentru regiune”, subliniind necesitatea de a elimina ceea ce el numește „ideologia fascistă” promovată de autoritățile armene în ultimele trei decenii.
Aceste acuzații, de o gravitate extremă, ridică întrebări serioase despre intențiile și strategiile Azerbaidjanului în contextul geopolitic actual. Aliev a declarat că „fascismul trebuie distrus”, lăsând să se înțeleagă că Azerbaidjanul este pregătit să intervină direct dacă conducerea armeană nu ia măsuri. Acest tip de retorică agresivă nu doar că escaladează tensiunile, dar pune sub semnul întrebării angajamentele internaționale privind pacea și stabilitatea în regiune.
Contextul istoric și implicațiile recente
Rivalitatea dintre cele două state a fost marcată de conflicte sângeroase, dintre care cel mai recent a fost ofensiva Azerbaidjanului din septembrie 2023 asupra regiunii Nagorno-Karabah. Deși acest teritoriu este recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, el a fost de facto controlat de autoritățile etnice armene. Capturarea regiunii a dus la exodul aproape complet al populației armene, estimată la 100.000 de persoane.
În timp ce discuțiile bilaterale pentru normalizarea relațiilor continuă, Armenia acuză Azerbaidjanul de pregătirea unor noi ostilități. Prim-ministrul armean Nikol Pashinian a subliniat că, dacă Azerbaidjanul nu intenționează să atace, probabilitatea unei noi escaladări ar fi nulă. Totuși, lipsa unui răspuns clar din partea Baku la propunerile armene privind disputele de frontieră alimentează incertitudinea.
Rolul actorilor internaționali
Un alt aspect crucial este implicarea actorilor internaționali. Aliev a cerut Franței și altor state să înceteze furnizarea de arme Armeniei, acuzând indirect Occidentul de sprijinirea unui stat pe care îl consideră „fascist”. În același timp, Armenia a intensificat cooperarea cu Occidentul, în special după ce Rusia, aliatul său tradițional, nu a intervenit pentru a opri ofensiva azeră din 2023, în ciuda prezenței trupelor rusești de menținere a păcii în Nagorno-Karabah.
Această schimbare de alianțe geopolitice subliniază fragilitatea echilibrului de putere în regiune. Refuzul Rusiei de a sprijini Armenia ridică semne de întrebare cu privire la viabilitatea angajamentelor sale de securitate, în timp ce implicarea tot mai mare a Occidentului ar putea complica și mai mult relațiile dintre cele două state.
O regiune în pragul instabilității
Retorica belicoasă a lui Aliev și lipsa unei soluții clare pentru disputele teritoriale și politice dintre Azerbaidjan și Armenia creează un climat de instabilitate. În timp ce Azerbaidjanul își consolidează poziția ca jucător dominant în regiune, Armenia se află într-o poziție vulnerabilă, încercând să-și redefinească alianțele strategice.
Aceste evoluții subliniază necesitatea unei intervenții internaționale mai ferme pentru a preveni escaladarea conflictului. Totuși, fără un angajament clar din partea ambelor părți de a respecta normele internaționale și de a renunța la retorica agresivă, perspectivele pentru o pace durabilă rămân incerte.
