Refuzul categoric al Panama față de revenirea trupelor americane
Într-un context geopolitic tensionat, Panama a transmis un mesaj ferm și lipsit de ambiguitate: trupele americane nu sunt binevenite să revină pe teritoriul său pentru a „securiza” Canalul Panama. Ministrul Apărării, Frank Abrego, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că țara sa nu va accepta baze militare sau alte obiective de apărare propuse de Statele Unite. Această poziție a fost susținută și de președintele panamez Jose Raul Mulino, subliniind suveranitatea națională ca prioritate absolută.
Propunerea americană și reacțiile locale
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a încercat să promoveze ideea unei colaborări militare între cele două țări, sugerând crearea unor baze sau stații aeriene navale care să permită cooperarea între trupele americane și cele panameze. Totuși, această inițiativă a fost întâmpinată cu scepticism și îngrijorare în Panama, mai ales în contextul în care trupele americane au părăsit țara acum 25 de ani, după o prezență îndelungată care a culminat cu intervenția din 1989 împotriva dictatorului Manuel Noriega.
Istoria complicată a prezenței americane în Panama
Amintirile trecutului sunt încă vii în conștiința națională a panamezilor. Retragerea trupelor americane în anii ’90 și transferul controlului asupra canalului către statul Panama în 1999 au fost văzute ca pași esențiali către consolidarea suveranității. Canalul, construit de Statele Unite și inaugurat în 1914, a fost un simbol al influenței americane în regiune. Cu toate acestea, tratatele bilaterale negociate sub administrația Carter au permis o tranziție pașnică a controlului, marcând o victorie diplomatică pentru Panama.
Presiunile recente și implicațiile geopolitice
În martie, rapoarte anonime citate de NBC News au indicat că Washingtonul analizează opțiuni pentru creșterea prezenței militare în Panama. Aceste informații au generat neliniște în rândul populației locale, care percepe astfel de mișcări ca o amenințare la adresa autonomiei naționale. În plus, declarațiile recente ale fostului președinte Donald Trump, care a sugerat că Statele Unite ar putea „lua înapoi” canalul, au amplificat tensiunile. Acuzațiile că Beijingul exercită un control indirect asupra canalului au fost utilizate ca justificare pentru aceste presiuni.
Poziția Panama: un exemplu de rezistență diplomatică
Panama a demonstrat o poziție diplomatică fermă, refuzând categoric orice inițiativă care ar putea compromite suveranitatea sa. Ministrul canalului, José Ramon Icaza, a subliniat că utilizarea canalului de către Marina SUA trebuie să fie reglementată prin mecanisme echitabile, fără a favoriza gratuitatea. Această abordare echilibrată reflectă dorința Panama de a menține controlul asupra unei resurse strategice esențiale, în ciuda presiunilor externe.
Concluzie: între suveranitate și influență globală
Decizia Panama de a respinge revenirea trupelor americane este un exemplu clar al luptei pentru suveranitate într-un context geopolitic complex. În timp ce Statele Unite încearcă să-și reafirme influența în regiune, Panama rămâne hotărâtă să protejeze câștigurile obținute prin eforturi diplomatice de-a lungul decadelor. Această situație subliniază importanța respectării principiilor de drept internațional și a suveranității naționale, în fața oricăror încercări de impunere a voinței externe.
