Cheltuieli record pentru apărare în cadrul NATO
Într-un context geopolitic marcat de tensiuni și incertitudini, statele membre NATO au înregistrat în anul precedent un nivel record al cheltuielilor pentru apărare. Conform datelor oficiale, suma totală a acestora a atins impresionanta valoare de 1.303 miliarde de dolari, depășind estimările inițiale și marcând o creștere de 19% față de anul anterior. Acest salt financiar reflectă angajamentele asumate de 22 dintre cele 32 de state membre de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, un obiectiv esențial în politica alianței.
Distribuția cheltuielilor și prioritățile strategice
Europa și Canada au contribuit cu 468 miliarde de dolari, din care 38% au fost direcționați către achiziționarea de echipamente majore. În același timp, Statele Unite au suportat cea mai mare parte a poverii financiare, alocând 818 miliarde de dolari. Fondurile au fost în principal canalizate către flancul estic al alianței, incluzând statele baltice și Polonia, zone considerate critice în fața amenințării rusești. Grecia, un alt actor tradițional în domeniul cheltuielilor militare, și-a menținut de asemenea poziția proeminentă.
Țări care nu ating pragul de 2% din PIB
Cu toate acestea, nu toate statele membre au reușit să îndeplinească obiectivul de 2% din PIB. Muntenegru, de exemplu, a ratat acest țel, iar alte țări precum Belgia (1,29%), Italia (1,5%) și Spania (1,24%) continuă să se situeze în coada clasamentului. Canada, cu un procent de 1,45%, rămâne și ea sub pragul stabilit, în ciuda presiunilor internaționale. Aceste discrepanțe subliniază provocările persistente în uniformizarea eforturilor financiare ale membrilor alianței.
Presiuni pentru creșterea contribuțiilor
În fața acestor inegalități, Washingtonul a intensificat presiunile asupra aliaților europeni pentru a crește ținta cheltuielilor de apărare. Propunerea de a majora acest prag la 5% din PIB a stârnit dezbateri aprinse, iar diplomații NATO sugerează un posibil compromis în jurul valorilor de 3% sau 3,5%. O decizie finală este așteptată la summitul liderilor de la Haga, programat pentru sfârșitul lunii iunie.
Impactul asupra relațiilor transatlantice
Aceste evoluții financiare și politice generează tensiuni în relațiile dintre Statele Unite și aliații săi europeni. Poziția defensivă a Washingtonului pe continentul european, aflată în declin, a determinat o reevaluare a angajamentelor reciproce. Totuși, rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor reuși să consolideze coeziunea alianței sau vor accentua diviziunile existente.
Un nou obiectiv: apărarea civilă
Pe lângă cheltuielile militare, discuțiile din cadrul NATO includ și stabilirea unui obiectiv pentru apărarea civilă, pregătirea și sprijinul acordat Ucrainei. Premierul suedez Ulf Kristersson a propus recent o majorare suplimentară de 1,5% pentru aceste domenii nemilitare, adăugând o nouă dimensiune dezbaterilor strategice. Această inițiativă reflectă o abordare holistică în fața provocărilor complexe ale securității globale.
