MAIA SANDU, DESPRE RAPORTUL DIN SUA ȘI CAZUL ROMÂNIEI: „LIBERTATEA DE EXPRESIE ESTE PENTRU OAMENI, NU PENTRU CONTURI FALSE”
Publicat pe 06.02.2026, interviul cu Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a avut loc într-un context delicat, ca răspuns la un raport al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, care a generat reacții puternice atât în România, cât și în Uniunea Europeană. Sandu a respins vehement acuzațiile conform cărora Uniunea Europeană ar utiliza mijloace de presiune pentru a limita libertatea de exprimare în timpul alegerilor, subliniind că esența libertății de expresie se regăsește în protecția oamenilor, nu a conturilor false sau a rețelelor de manipulare.
În emisiunea „Cutia neagră” de la TV8, Maia Sandu a fost întrebată despre opiniile sale legate de acest raport. Aceasta a afirmat cu tărie că „libertatea de exprimare este pentru oameni, nu pentru conturi false, nu pentru boți sau alte activități similare”. Ea a evidențiat cine este cu adevărat interesat de regulamente clare în mediul online, sugerează că platformele media caută profit, ignorând astfel sănătatea democrației. „Democrația este despre oameni, iar libertatea de exprimare trebuie să se adreseze lor, chiar dacă uneori suntem dezgustați de ceea ce spun unii dintre ei”, a explicat președinta.
Sandu a subliniat că amenințările care vin din spatele conturilor false sunt financiare și că Republica Moldova, în calitatea sa de țară mică, ar putea deveni ușor țintă pentru astfel de manipulări. A făcut o referire specială la România, menționând impactul pe care platforma TikTok l-a avut asupra campaniilor electorale recente, subliniind că un candidat a devenit extrem de popular fără a cheltui niciun ban. „Deci despre ce vorbim?”, a întrebat retoric Maia Sandu, subliniind necesitatea ca platformele să respecte reguli stricte.
În continuarea discuției, președinta a fost provocată cu privire la lipsa unei dovezi clare în sprijinul acuzațiilor. Ea a replicat că în Republica Moldova există suficiente dovezi care pot fi prezentate fără teamă. Aceasta a sugerat că motivele pentru care raportul a fost emis ar rezulta din interese economice și lobby puternic în SUA, în special din partea unor platforme afectate.
Pe 3 februarie 2026, raportul a sugerat că instituțiile Uniunii Europene, mai ales Comisia Europeană, ar fi creat un mecanism de presiune asupra rețelelor sociale pentru a controla conținutul online, existând suspiciuni de influențare a alegerilor. Reacția Uniunii Europene a fost promptă, purtătorul de cuvânt afirmând că aceste acuzații sunt „nonsens pur” și că libertatea de exprimare constituie un drept fundamental în Europa.
De altfel, contextul este complex, iar reacțiile din România s-au concentrat pe clarificarea faptului că referințele din raport sunt strict contextuale și nu se referă în mod direct la țara noastră. Politica națională, inclusiv intervențiile în procesele electorale, au fost, de asemenea, discutate, evidențiind ingerințele externe, în special din partea Federației Ruse, care au fost documentate în diverse rapoarte oficiale.
