Criza agricolă din Belarus: O poveste de neputință și manipulare
Într-o țară unde cartoful reprezintă un aliment de bază, situația agricolă din Belarus a ajuns la un punct critic. Regimul autoritar al lui Aleksandr Lukașenko a impus măsuri economice care, deși au fost menite să controleze inflația, au dus la o penurie alarmantă de cartofi de calitate. Această criză nu este doar o problemă de aprovizionare, ci o dovadă a eșecului sistemic al politicilor economice implementate de un lider care se agață de putere cu disperare.
Controlul prețurilor și efectele sale devastatoare
Decizia lui Lukașenko de a plafona prețurile la produsele esențiale, inclusiv cartofii, a fost luată în octombrie 2022. Această măsură, deși aparent bine intenționată, a descurajat fermierii să cultive, având în vedere că prețurile de vânzare în Rusia erau de peste două ori mai mari. Astfel, Belarus a devenit principalul furnizor de cartofi pentru Moscova, în timp ce cetățenii săi se confruntau cu rafturi goale și produse de calitate inferioară.
Penuria de cartofi: O ironie amară
În primăvara anului 2025, penuria de cartofi a șocat consumatorii, iar magazinele au început să vândă cartofi mici, stricați sau mucegăiți. În această situație, Lukașenko a lansat o linie telefonică pentru a încuraja cetățenii să denunțe magazinele care nu respectau normele de vânzare. Această strategie de intimidare nu face decât să sublinieze neputința unui regim care nu reușește să asigure bunăstarea populației.
Represalii și măsuri nejustificate
În încercarea de a controla situația, regimul a majorat prețul maxim permis pentru cartofii obișnuiți și a anulat interdicția privind importul de cartofi din țările „neprietenoase”. Cu toate acestea, Lukașenko a continuat să acuze opoziția de sabotaj, ignorând realitatea crizei create de propriile sale politici. Această abordare nu face decât să evidențieze natura autoritară a regimului și lipsa de responsabilitate față de cetățeni.
Un regim care se agață de putere
Opoziția din exil consideră că această criză agricolă este o dovadă clară a ineficienței regimului Lukașenko. Deși rafturile din magazine încep să se umple din nou, problema de fond rămâne: o economie controlată de un singur om, care ignoră nevoile și voința cetățenilor. Această situație subliniază nu doar eșecul politicilor economice, ci și nevoia urgentă de reformă și de respectare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Concluzie
Criza agricolă din Belarus nu este doar o problemă de aprovizionare, ci o manifestare a unui sistem care nu reușește să răspundă nevoilor cetățenilor săi. În ciuda măsurilor de control și a represaliilor, Lukașenko continuă să ignore realitatea economică și socială, demonstrând astfel că regimul său este mai preocupat de menținerea puterii decât de bunăstarea populației. Această criză ar trebui să servească drept un semnal de alarmă pentru toți cei care cred în necesitatea unei schimbări fundamentale în Belarus.
