China și expansiunea nucleară: o decizie strategică sau o provocare globală?
China a anunțat aprobarea construirii a 10 noi reactoare nucleare, un proiect ambițios cu un cost estimat de 27 de miliarde de dolari. Această decizie, susținută de Consiliul de Stat al Chinei, reflectă o strategie clară de consolidare a energiei nucleare ca pilon central al tranziției energetice. Cu toate acestea, o astfel de inițiativă ridică întrebări importante privind sustenabilitatea și impactul global al acestei expansiuni rapide.
Un ritm alarmant al dezvoltării nucleare
Este pentru al patrulea an consecutiv când China aprobă construirea a cel puțin 10 reactoare nucleare anual. În prezent, țara are 30 de reactoare în diverse stadii de construcție, reprezentând aproape jumătate din totalul global. Acest ritm accelerat ridică semne de întrebare cu privire la respectarea standardelor internaționale de siguranță și la capacitatea de a gestiona riscurile asociate unei astfel de dezvoltări masive.
Un model economic controversat
China beneficiază de un aparat de stat care facilitează accesul dezvoltatorilor la credite cu dobânzi reduse, reducând astfel costurile inițiale semnificative ale proiectelor nucleare. Totuși, această politică economică ridică îngrijorări privind transparența și sustenabilitatea pe termen lung. În contrast, proiectele nucleare din SUA și Europa sunt marcate de întârzieri și depășiri de costuri, ceea ce evidențiază diferențele de abordare între economiile de piață și cele centralizate.
Impactul global al ambițiilor nucleare chineze
Până în 2040, China intenționează să atingă o capacitate de 200 de Gigawați, echivalentul a 10% din producția sa totală de electricitate. Această expansiune masivă ar putea transforma China în cel mai mare producător mondial de energie nucleară, depășind Statele Unite. Cu toate acestea, o astfel de dominație ridică întrebări legate de geopolitică, securitate energetică și impactul asupra mediului global.
Provocări și riscuri ascunse
Un aspect critic al acestui plan ambițios este menținerea disciplinei financiare. Costul estimat de 2,7 miliarde de dolari pentru fiecare reactor contrastează puternic cu proiectele similare din alte regiuni, cum ar fi cele din Marea Britanie, unde costurile au explodat. În plus, fluxul constant de proiecte nucleare în China permite consolidarea lanțurilor de aprovizionare și acumularea de experiență, dar nu elimină complet riscurile de siguranță și mediu.
Concluzie: între progres și controverse
Decizia Chinei de a investi masiv în energia nucleară evidențiază ambițiile sale de a deveni un lider global în acest domeniu. Totuși, ritmul accelerat al dezvoltării, susținut de un aparat de stat centralizat, ridică întrebări fundamentale despre sustenabilitatea, siguranța și impactul global al acestui model. Într-o lume interconectată, astfel de decizii nu pot fi privite izolat, ci trebuie analizate în contextul implicațiilor lor globale.
