Close Menu
    What's Hot

    FRAUDE FISCALE LA ANAF SECTOR 1: CAZUL RICHRBT ZGUDUIE INSTITUȚIA

    septembrie 10, 2025

    Consiliul de Securitate al ONU se reunește miercuri, urgență

    septembrie 10, 2025

    Proiectul „Ghost Shark”: Australia investește în drone subacvatice

    septembrie 10, 2025
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Oradeanul 24Oradeanul 24
    • Home
    • Stiri locale
    • Evenimente locale
    • Stiri nationale
    • Sanatate
    • Diverse
      • Tehnologie
      • Sport
      • Stiri internationale
    Contact
    Oradeanul 24Oradeanul 24
    Home»Social»FRAUDE FISCALE LA ANAF SECTOR 1: CAZUL RICHRBT ZGUDUIE INSTITUȚIA
    Social

    FRAUDE FISCALE LA ANAF SECTOR 1: CAZUL RICHRBT ZGUDUIE INSTITUȚIA

    septembrie 10, 202512 Mins Read
    Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Tumblr Email
    fraude-fiscale-la-anaf-sector-1:-cazul-richrbt-zguduie-instituȚia-
    Share
    Facebook Twitter LinkedIn Pinterest Email


    În data de 08 septembrie, zi sfântă cu semnificație, președintele ANAF, domnul Adrian Nicușor Nica, a început în forță, demonstrând capacitate și devotament față de valorile morale, legale si capacitate de manager, chemând la apel pleiada autorității fiscale implicate într-un scandal de fraude, recent mediatizat si fapte arhivate, preluate ad-hoc la pachet, arătând că înțelege sistemul și dorește să schimbe abordările deviante față de drumul legal.

     

    Directorii Luiza Ungureanu, fosta Frățilă dupa soțul ei, senatorul Frățilă, Mihail Bogdan Giurgea, Gheorghe Ștefan și șefii de serviciu implicați in mod direct în cauza RICHRBT 1 SRL au fost chemați la sediul ANAF central din orele 09:00. Pentru prima data în viața dânsei, doamna director șef admistrație ANAF Sector 1 a ajuns la timp la job ( după ce o lunga perioadă și-a terorizat personalul din subordine cu orele de semnare a condicii de prezență, deși dânsa avea scutire de la programul oficial), începând cu orele 08:15 aștepta sârguincioasă în prima zi de an școlar, îmbrăcată sumar, în parcarea generoasă a ANAF, din București, strada Apolodor nr. 17, alături de domnul din Râmnicul Vâlcea- Mihail Bogdan Giurgea. Aceștia au făcut grup separat față de domnul Gheorghe Ștefan, un alt adjunct căruia îi este alocată inspecția fiscală la acest sector.

    Luiza Ungureanu Stefan Gheorghe Mihail Bogdan GiurgeaLuiza Ungureanu – Ștefan Gheorghe – Mihail Bogdan Giurgea

    Mesajul ferm al domului președinte care încearcă să facă lumină în cazul mediatizat:

    „Vă rog ca mâine la orele 09.00 să fie la mine toată conducerea SECTOR 1 (Şef Administrație și cei 2 adjuncți plus toți șefii de serviciu pe la care a trecut lucrarea RICHRBT.

    Bineînţeles cu toate documentele și detaliile legate de acesta FIRMA

    Bilanturile lui richrbt au fost depuse 31.05.2024, din 01.06.2024 cod tva. In oct 2024 anuleaza codul, inactiv 25.09…intre timp a facut aic teava panouri solare, are 35 de coduri uit”.

    Actiunea domnului președinte ANAF este lăudabilă, totuși cu o simpla informare nu se reformează de la sine lucrurile și urmărim cu interes acțiunile și faptele ce urmează.

    Noi informații apar in cauza Recorder cu firmele fantome  societăți comerciale furate proprietarilor de drept cu girul instituțiilor statului, profitând de vicii ale sistemelor și apoi folosite pentru a țepui furnizori de mărfuri și parteneri de business.

    Este vorba de minim alte 4 societăți utilizate separat, pentru aceste infracțiuni. Planul escrocilor era să le fie validate cifrele prin decizii de impunere pentru a fi eligibili de insolvență. În acest caz toți creditorii, adică țepele date, rămâneau fără pârghii penale și tocmai asta au urmărit escrocii.

     

    De ce contează: Un act fiscal emis pe cifre neprobate poate consolida „realitatea pe hârtie”, utilă la eligibilitatea insolvenței și la complicarea demersurilor penale ale creditorilor/păgubiților.

    Problema care se identifică este faptul că, deși se știa despre operatiunile lor de peste un an si jumatate, instituțiile statului au stat impasibile, iar Registrul Comerțului a înregistrat majorări de capital bazate pe probe fictive – documente trucate, care mimau depuneri de numerar si extrase de cont, fiind false, prin intermediul cărora se atestau depuneri si majorari de capital cu sume exorbitante 35.999.750 lei, 90.000.000 lei, respectiv 5.000.000 lei. Aceste date false nu puteau fi validate dacă exista o legătură directă, reală, între pesoane din instituțiile statului, care să valideze depunerile de numerar, prin api -uri integrate capabile să ofere informațiile exacte în timp real. Vă mai aduceti aminte de afirmațiile fostului președinte al României, dl. Iohanis care ne explica cum a fost abolită birocrația în România și suntem un stat foarte evoluat în privința digitalizării, și totul este atât de facil – o firmă se poate deschide într-o zi fără birocrație? Parțial color. Totuși preponderent alb-negru. Cu ce riscuri si cum, nu a interesat pe nimeni eliminarea unor fraude și vulnerabilități de sistem, important fiind să se facă dezvoltarea pe bani mulți și rapid pentru clientela favorizată la obținerea de contracte facile si profitabile nu performante si eficiente.

     

    În fapt, susținând aceste acte, organele fiscale au lăsat active, din punct de vedere fiscal, societăți care aveau activitatea suspendată de 5 ani fiscali, la Registrul Comertului si care nu depuseseră situațiile financiare anuale, ignorând prevederile art.92 alin. 1 lit. a) și d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

    Organele ierarhice superioare ale ANAF -DGRFP B – AS1FP nu au transmis in timp util sesizările faptelor penale ale deținătorilor de drept, depuse de proprietarii reali ai societăților, către organele abilitate deși inspectorii au făcut presiuni pentru respectarea procedurii, oferind răgazul necesar depunerii retroactive a unor bilanțuri false si validarea ulterioară a datelor acestora la ANAF.

    De ce? Societatea avea nevoie de legitimare oenteu ducerea la indeplinire a înșelăciunilor în formă continuată.

    Aceste bilanțuri nu puteau fi depuse dacă procedura era respectată, iar societățile erau inactivate fiscal, conform legii.

    Ce nu a fost prezentat în presă este faptul că toate acestea nu ar fi fost posibile, dacă existau aplicări corecte ale procedurilor legale iar oameni din interiorul acestor instituții cheie,  nu ar fi permis acestor vicii de sistem, să afecteze realitatea si normalitatea, permițând infracțiunilor să ia naștere și să fie perpetuate în detrimentul legii și al contribuabililor de rând, onești.

    La vârf, Curtea de Conturi (președinte interimar: Mirela Călugăreanu, fostă șefă ANAF) are misiunea de a audita eficiența și legalitatea controlului fiscal. Cazul RICHRBT  SRL, validat ani la rând în statisticile oficiale, ridică întrebarea dacă auditul de performanță va evalua modul în care ANAF a verificat corelațiile dintre bilanțuri spectaculoase și realitatea operațională (sediu, personal, capacitate, TVA). În fapt, vechile prietenii nu se uită niciodată…o mână spală pe alta si toată lumea își vede de bucata proprie (în interes propriu, nu al legii). Doar este omul preferat al sistemului REFORMAT fictiv de „n” ori.

    Calugareanu MirelaMirela Călugăreanu

     

    Mecanismul real:

     

    – Furt de identitate corporativă la ONRC → preluare fictivă a unei firme reale.

    – Umflare de bilanțuri și imagine publică „lucioasă”.

    – Țepe internaționale: marfă ridicată, neplătită; bunuri „evaporate” în depozite.

    – Încercare de „impunere în lipsă” de către fisc pentru a „valida” cifrele → deschidere rapidă a insolvenței, cu efect de dezarmare a creditorilor pe palierul penal.

    Blocarea redirecționării către parchet a sesizărilor depuse de foștii administratori. (Toate acestea sunt afirmații ale avertizorilor; redacția a văzut fragmente de corespondență internă, dar așteaptă punctele de vedere oficiale.)

    Pentru o asemenea schemă sunt necesari actori și actorași cu roluri bine determinate.

    Obligațiile legale clare:

    – OG 27/2002: orice petiție greșit îndreptată (ex: către ANAF, dar cu conținut penal) trebuie redirecționată în maxim 5 zile către autoritatea competentă (parchet/poliție), cu informarea petiționarului. 

    – CPP art. 291–292: organele cu atribuții oficiale sunt obligate să sesizeze de îndată parchetul când află despre posibile infracțiuni; procurorul/poliția se pot sesiza și din oficiu. 

     

    „Lanțul de protecție” – cum arată în teren (mărturii + analiză)

     

    Veriga instituțională: Funcționari cu acces la breșe procedurale din fiecare palier (registru, fiscalitate, lichidări, IT, drept internațional, banking) pot „grebla” traseul unui dosar: amână redirecționarea, aleg impunerea fiscală în loc de sesizarea penală, validează formal cifrele. Șefii mari ai instituțiilor ar trebui să coboare din stratosferă și să isi culeagă informațiile din teren, direct de la surse, ci nu din povești.

    Veriga operativă: Vehiculele-fantomă rulează bunuri scumpe (oțel, materiale grele, panouri solare, bunuri vu valorificarw rapidă) „pe aparențe” – site-uri, advertoriale, „topuri” preluate automat, sedii formale. În câteva săptămâni, marfa dispare și urmele se rup. 

    Veriga „de acoperire”: avertizorii indică polițiști, persoane din servicii și politicieni care ignoră semnalele sau descurajează deschiderea penalului. Aceste afirmații sunt neconfirmate public – pusă batista pe țambal si sufocați avertizorii – PS: putem sustine probatoriu această afirmație cu fapte din trecut.

     

    Cerem oficial statistici despre redirecționări OG27/2002 și timpii de la petiție la înregistrarea plângerii penale pe spețe similare.

     

    Funcționarii publici din Administrația Sectorul 1 – ANAF sunt supuși unor tratamente psihice și presiuni cu încălcări grave ale legislației de către superiorii lor, plecând de la dreptul legal la concediu și ajungând până la inferențe ilegale, trafic de influență și aplicarea eronată a legii, cu anumite scopuri clare -cascavalul mai marilor care folosesc angajații statului în scopuri personale prin diverse metode manipulatorii și intimidări greu de imaginat în anul 2025 într-un stat de drept european. Până acum nimeni nu îndrăznește să schimbe sistemul. Ori faci ca ei pe lucrări, ori încep presiunile.

    De ce tac serviciile secrete și organele abilitate și nu iau măsurile legale care se impun, transformând ANAF ul in adevarate feude? Cu ce scop ar fi exact răspunsul corect. Oamenii aceștia au fost susținuți de personaje cu acces la informații sensibile care au creat sisteme si găști gen caracatițe cu ramificații greu de imaginat. Pare un film SF, dar dacă ar exista mai multă diligență s-ar observa cum  S1 de exemplu este raiul -paradisul fiscal al României. Nu avem personal – este cea mai tare scuză. 

    De la rambursări ilegale, acordate pe scheme clare de fraude până la mici cazuri descoperite de presă, sunt câțiva pași ce trebuiesc făcuți in mod concentrat pentru destructurarea acestei mafii care macină bugetul țării. În cazul prezentat există o disonanță masivă între cifre și realitate fizică (sediu public, sedii secundare inexistente sau fără activitate), confirmată de presă; totuși, datele au intrat ani la rând în statisticile validate de instituții. 

     

    Reputație de hârtie: topuri preluate de agregatoare și diplome „automatizate” care pot convinge furnizori externi. 

     

    Iar acum impactul fiscal: România figurează cu arierate stabilite fictiv de acești funcționari publici deveniți moșieri ai patrimoniului statului. Nimeni nu îi întreabă nimic atunci când stabilesc sume fictive ad-hoc (câteodată cu executări si proceduri ilegale iar alteori cu lispa de reacție și refuzul de executări) ducând la cer arieratele bazate pe date si proceduri false (sau in cel mai dulce caz eronate). Șefii din ANAF se lauda cu așa zisele descoperiri, sunt menținuți în funcții de cifrele mincinoase și fiecare își vede interesul propriu, mai puțin pe cel al contribuabililor de rând, care așteaptă schimbări în mod total iluzoriu. Aceste arierate sunt raportate frumos la Comisia Europeană, iar Romania „beneficiază” de ajustari și penalizări datorită unor incompetenți, cu iz penal. Cum sună asta? Mai pe scurt, voi ăia cinstiți, funcționari, agenți economici sau muncitori de rând sunteți penalizați pentru profitul altora, din dosul mâinii, ca victime colaterale care la un moment dat trebuie să susțină îmbogățirea acestor speciali.

    Surse din interiorul ANAF atestă opoziția unor inspectori raportat la netransmiterea de îndată catre organele penale a adreselor foștilor proprietari, permițând depunerea in cazul RICHRBT a bilanturilor contabile in data de 31.05.2024 bilanțuri depuse in bloc pentru 5 ani in urmă. În fapt, aceștia au si fost pedepsiți ulterior, pentru tupeul de a aplica legea.

    ANAF

    De ce s-a întârziat si tergiversat procedura, ulterior, permițând acestor tepari sa isi duca la capăt infracțiunile de înșelăciune în formă continuată, este alt semn de întrebare. Unul care poate fi susținut de crinologia evenimentelor. De fapt si de drept, însuși persoanele din conducerea organelor fiscale nu au fost de acord cu transmiterea acelor sesizări deși nu exista competență pe această latură penală, exercitând presiuni asupra echipele de control să demareze calculul de creanțe față de bugetul statului, pe baza unor bilanțuri false, prin simpla constatare a nedepunerii declaratiilor fiscale. In faot actionarii și administratorii reali își declaraseră inactivitatea la Registrul Comerțului. Însă datele bancare și sesizările proprietarilor de drept ai societăților furate confirmă faptul că aceste societăți nu au avut activitate. Dacă ar fi emis decizii de impunere, organele de execuție din control ar fi validat din punct de vedere juridic acele date false din situațiile financiare, oferind ca opozabilitate in fața publicului constatarile unei instituții importante- ANAF. In fapt acest lucru s-a și întâmplat in cazul RICHRBT… De ce au insistat aceste persoane din conducerea AS1FP, crearea aparenței unor acțiuni legale, evaluând un prejudiciu fictiv, pe baza unor date bilanțiere false depuse în bloc, retroactiv pentru 5 ani fiscali, fără a fi inactivată societatea inainte de depunerea acestor situații financiare? Este in fapt aceeași partitură, jucată de aceste personaje și in alte situații, cu o intenție clară, participarea la chestiuni penale pentru obținerea de foloase materiale necuvenite.

     

    Cu alte cuvinte, foștii proprietari se alegeau cu firma furată, iar in caz că erau repuși in drepturi de o instanță de judecată, se trezeau cu o creanță bazată pe date fictive emisă de ANAF și neatacată în termen. 

    Asta înseamnă aplicarea legii, de baronii instituțiilor coercitive ale României. Lege făcută pentru interesele persoanelor din personaje ale serviciilor secrete – ce acționează prin bisericuțe statutate, nesupuse regulilor generale de control și ANAF (pentru că nu-i așa? Câmpul tactic este pentru cunoscători și doar unii sunt SPECIALI).

    La un an  si jumatate distanță de la aceste cazuri, instituțiile abilitate și ANAF, le redescoperă brusc, fără a trage la raspundere in mod real pentru complicitate și / sau neglijență in serviciu persoanele care se fac vinovate. 

    Facem pariu ca această structură va fi validată in continuare de președintele ANAF și de domnul Bolojan?

     

    Câteva din miile de fraude la care a existat girul institutiilor:

     

    RICHRBT 1 SRL (fostă „Regional Infrastructure Company for Highways, Roads, Bridges and Tunnels 1 SRL”)

    YYY LOGISTIC SOLUTIONS SRL (fostă Corelix Service 1997 SRL)

    DRAGON FIRST TRADER IMPORT EXPORT

     CORPORATION SRL (fostă Fan Mih Trans Standard SRL)

    SMART GATHERING SRL

    REGAS COMSERVIMPEX SRL

    REGIONAL INFRASTRUCTURE FOR HIGHWAYS ROADS BRIDGES AND TUNNELS SRL (denumire folosită anterior în lanț)

     

    CU O FLOARE NU SE FACE PRIMĂVARĂ DAR POATE FI ÎNCEPUTUL.

     

    Totuși, în cazurile ce au explodat, nu au fost efectuate cercetari asupra accesului real la banii primiți sau la circuitul real al marfurilor si al banilor, astfel încât să fie trase la răspundere persoanele reale din spatele acestor operațiuni, pentru care era necesară o pregătire minuțioasă, sub aspect juridic, drept fiscal, drept comercial și financiar internațional, legislație in domeniul insolvenței, experiență practică despre cum funcționează sistemele de la ONRC, ANAF, experiență în IT, marketing, publicitate și accesul la informații. Date privitoare la sume și conturi false acceptate la ONRC, nume deponenți, majorări de capitaluri sociale false, împuterniciți falși, sedii principale si secundare false, acte false, situații financiare false, lipsa de inactivare fiscala in contra legii, clienți si furnizori păgubiți – acesta este aportul instituțiilor statului in procesul de digitalizare si eliminare a birocrației total nesustenabile! 

    Share. Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Tumblr Email
    S Diana

    Related Posts

    CIRCUL MACABRU AL PEDOFILILOR: CÂND JUSTIȚIA ROMÂNĂ DEVINE COMPLICE LA VIOL

    septembrie 2, 2025

    Avocata cu dublu standard: cum a ajuns Simona Pașcu să piardă clienți, procese și orice urmă de credibilitate

    iulie 17, 2025

    Capii și complicii mafiei funciare din Oradea

    iulie 10, 2025
    Add A Comment

    Comments are closed.

    Editors Picks
    Latest Posts
    • Termeni si conditii
    • Politica cookies
    • Politica de confidentialitate
    • FB

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.

    Administrează consimțămintele pentru cookie-uri
    Acest site foloseste cookies
    Funcționale Mereu activ
    Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
    Preferințe
    Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
    Statistici
    Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice. Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
    Marketing
    Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
    Administrează opțiunile Administrează serviciile Administrează vânzătorii {vendor_count} Citește mai multe despre aceste scopuri
    Vezi preferințele
    {title} {title} {title}