Pericolul febrei aftoase: o amenințare ignorată?
Într-un context alarmant, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) avertizează asupra riscurilor majore generate de răspândirea virusului febrei aftoase în România. Eliminarea controalelor vamale, ca urmare a aderării la spațiul Schengen, amplifică gravitatea situației, expunând sectorul zootehnic unor pericole fără precedent. Este de neînțeles cum o astfel de decizie, aparent benefică pentru libera circulație, poate deveni un catalizator al unui dezastru epidemiologic.
Măsuri tardive sau reacție necesară?
ANSVSA, împreună cu alte instituții responsabile, a implementat măsuri stricte de prevenire și control, în baza unei decizii a Comitetului Național pentru Combaterea Bolilor din 11 martie 2025. Totuși, această reacție ridică întrebări serioase: de ce a fost necesar un astfel de context critic pentru a impune reguli stricte? Este evident că prevenirea trebuia să fie prioritară, nu o reacție întârziată. Este greu de justificat cum, în fața unor focare confirmate în Slovacia și Ungaria, măsurile nu au fost aplicate mai devreme.
Responsabilitatea colectivă și nevoia de acțiune fermă
Președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, subliniază importanța colaborării între instituții și operatori economici pentru a limita răspândirea febrei aftoase. Totuși, această declarație ridică o dilemă: de ce este necesar un apel la responsabilitate când aceasta ar trebui să fie implicită? Respectarea măsurilor impuse nu ar trebui să fie o opțiune, ci o obligație clară, sancționată în caz de nerespectare.
Sectorul zootehnic, o victimă a neglijenței?
Impactul economic al unei eventuale epidemii de febră aftoasă ar putea fi devastator pentru sectorul zootehnic din România. Fiecare focar confirmat reprezintă nu doar o amenințare pentru sănătatea animalelor, ci și pentru stabilitatea economică a fermierilor. Este inadmisibil ca o industrie vitală să fie expusă unor riscuri din cauza unei gestionări defectuoase a situației epidemiologice.
Concluzie: o criză a responsabilității
Criza febrei aftoase evidențiază o problemă mai profundă: lipsa unei abordări proactive și a unei coordonări eficiente între instituțiile responsabile. În loc să fie un exemplu de gestionare preventivă, situația actuală reflectă o serie de decizii întârziate și o lipsă de viziune strategică. Este imperativ ca autoritățile să învețe din acest episod și să adopte măsuri care să prioritizeze prevenția, nu reacția.
