Schimbări legislative în sistemul medical din România
Începând cu 1 martie 2025, sistemul medical din România va funcționa sub noi reglementări stricte, impuse de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Modificările aduc în prim-plan obligativitatea raportării online a serviciilor medicale în termen de trei zile lucrătoare, precum și utilizarea cardului de sănătate pentru semnarea acestora. Aceste cerințe sunt menite să asigure o mai mare transparență și eficiență în gestionarea serviciilor medicale, dar ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea infrastructurii digitale de a susține aceste schimbări.
O infrastructură digitală sub presiune
Platforma Informatică din Asigurările de Sănătate (PIAS), care a trecut recent prin lucrări de mentenanță, și-a reluat funcționalitatea, dar rămâne sub monitorizare constantă. Această platformă este esențială pentru implementarea noilor cerințe, însă istoricul său de disfuncționalități ridică îngrijorări serioase. Într-un context în care raportarea online devine obligatorie, orice deficiență tehnică poate avea consecințe grave asupra accesului pacienților la servicii medicale.
Impactul asupra pacienților și furnizorilor de servicii
Modificările legislative impun o adaptare rapidă atât din partea furnizorilor de servicii medicale, cât și a pacienților. Utilizarea cardului de sănătate devine o condiție sine qua non pentru accesarea serviciilor, ceea ce poate crea dificultăți pentru persoanele care nu dețin carduri active sau funcționale. În plus, termenul limită de trei zile pentru raportarea serviciilor pune o presiune considerabilă asupra personalului medical, care deja operează într-un mediu suprasolicitat.
Un pas înainte sau o povară suplimentară?
Deși intenția reglementărilor este de a moderniza și eficientiza sistemul medical, implementarea lor ridică întrebări legate de fezabilitate și de impactul asupra beneficiarilor. Într-un sistem deja marcat de lipsuri și inegalități, aceste schimbări riscă să accentueze problemele existente, mai ales în zonele rurale sau în comunitățile defavorizate, unde accesul la tehnologie este limitat.
Concluzii preliminare
În timp ce noile reglementări propuse de CNAS promit o mai bună gestionare a resurselor și o transparență crescută, succesul lor depinde în mare măsură de capacitatea infrastructurii digitale și de pregătirea personalului medical. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să îmbunătățească cu adevărat sistemul medical sau dacă vor adăuga noi provocări într-un sector deja fragil.
