Restricțiile impuse medicilor cu SRL: o decizie controversată
Modificarea Ordonanței de Urgență nr. 124/1998, efectuată de Ministerul Sănătății la finalul lunii ianuarie 2025, a generat o undă de șoc în rândul profesioniștilor din domeniul medical. Prin excluderea medicilor care operează sub formă de SRL din posibilitatea de a colabora cu clinicile private, autoritățile au creat o situație ce ridică serioase semne de întrebare privind legalitatea și etica acestei măsuri.
Conform noilor prevederi, medicii pot activa doar ca titulari, angajați sau persoane fizice independente (PFI) în cadrul cabinetelor medicale. Această modificare lasă în afara cadrului legal o categorie importantă de profesioniști care, până acum, utilizau SRL-urile pentru a-și desfășura activitatea în mai multe locații, contribuind astfel la diversificarea și accesibilitatea serviciilor medicale.
Impactul asupra pacienților și sistemului medical
Consecințele acestei decizii sunt resimțite direct de pacienți, care se confruntă cu o reducere a accesului la servicii gratuite și cu o creștere a tarifelor pentru consultații. Medicii care sunt forțați să treacă la forma de organizare PFI nu mai pot deduce anumite cheltuieli, precum combustibilul sau întreținerea vehiculelor necesare deplasărilor între locații. Aceste costuri suplimentare sunt inevitabil transferate către pacienți, ceea ce contravine principiilor de accesibilitate și echitate în sănătate.
Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) a avertizat că această măsură ar putea destabiliza întregul sistem medical din România. Într-o sesizare trimisă Ministerului Sănătății, PALMED a subliniat că aproximativ 70.000 de medici ar putea fi afectați, punând în pericol continuitatea serviciilor medicale și accesul pacienților la îngrijiri de calitate.
O decizie cu implicații economice și juridice
Din perspectiva fiscală, trecerea forțată de la SRL la PFI implică o creștere a poverii financiare pentru medici. În timp ce SRL-urile permit deducerea unor cheltuieli operaționale, PFI-urile nu oferă aceleași facilități, ceea ce face ca această măsură să fie percepută ca o penalizare nejustificată a profesioniștilor din domeniul medical.
Mai mult, această schimbare ridică întrebări privind conformitatea cu legislația europeană și drepturile fundamentale ale medicilor. Limitarea opțiunilor de organizare profesională poate fi interpretată ca o încălcare a principiilor de libertate economică și nediscriminare, principii fundamentale în cadrul Uniunii Europene.
Reacții din partea comunității medicale
Medicii afectați de această decizie au exprimat îngrijorări serioase cu privire la viitorul lor profesional. Răzvan Vintilescu, medic specialist în medicină de familie, a subliniat că această măsură nu doar că îngreunează activitatea medicilor, dar creează și un precedent periculos pentru alte profesii liberale. El a atras atenția asupra faptului că scopul oricărui business medical este profitul, iar creșterea costurilor va fi inevitabil suportată de pacienți.
În acest context, este imperativ ca Ministerul Sănătății să reanalizeze această decizie și să ia în considerare impactul său asupra întregului ecosistem medical. O abordare mai echilibrată, care să țină cont de nevoile pacienților, ale medicilor și ale clinicilor private, este esențială pentru a evita o criză de proporții în sistemul de sănătate românesc.
