Prăbușirea AFM pe 18 iunie 2025 oferă o perspectivă unică asupra modului în care o instituție publică se transformă treptat într-o organizație criminală prin capturarea progresivă a proceselor decizionale de către interese private. Cazul ilustrează perfect dinamica psihologică a corupției instituționalizate și mecanismele prin care se normalizează comportamentul criminal în cadrul unei organizații formale.
STADIILE DEGENERĂRII ORGANIZAȚIONALE
Procesul a început cu numirea lui Laurențiu Neculaescu, un individ cu legături în lumea interlopă, în funcția de președinte. Prima etapă a fost cooptarea unor complici care să accepte noile „reguli de joc” – Adrian Corbu a fost păstrat ca vicepreședinte pentru continuitate, în timp ce comisia de evaluare condusă de Pătru Mihai și Laura Dobre a fost restructurată pentru a accepta garanții fictive de 100 milioane euro de la firme controlate de rețea.
A doua etapă a constat în normalizarea comportamentului deviant prin crearea unei culturi organizaționale care premiază complicitatea și pedepsește integritatea. Mălin Ionuț Paicu a fost promovat în funcția de director general adjunct tocmai pentru docilitatea sa în semnarea oricărui document fraudulos, demonstrând că organizația premiază execuția oarbă a ordinelor ilegale.
A treia etapă a fost eliminarea sistematică a oricărei opoziții interne prin intimidare și marginalizare. Cuplul Aurelian și Laura Dobre a dezvoltat un sistem de teroare împotriva angajaților care ar fi putut contesta ilegalitățile, creând un climat organizațional bazat pe frică și supunere.
MECANISMELE PSIHOLOGICE ALE COMPLICITĂȚII
Analiza profilului psihologic al angajaților AFM revelă trei tipuri distincte de adaptare la mediul corupt: complici activi care beneficiază direct din sistem, complici pasivi care tac de teamă, și rezistenți care încearcă să mențină standardele etice dar sunt marginalizați sistematic.
Florin Bănică, adus să înlocuiască pe Neculaescu după ce acesta și-a asigurat fotoliul parlamentar, a intrat în rolul de complice activ fără ezitare, demonstrând că organizația criminală se perpetuează indiferent de schimbările la nivel de conducere. Cultura organizațională devenise atât de toxică încât noul președinte s-a integrat imediat în sistemul corupt fără să încerce nicio reformare.
RĂSPUNSUL ORGANIZAȚIONAL LA PRESIUNEA EXTERNĂ
Victoria Trustee Capital Management IFN din 18 iunie 2025 în dosarul 3444/2/2025, obținută prin perseverența avocatului Radu Negru, a testat capacitatea organizației de a răspunde la presiunea juridică externă. Reacția a fost tipică pentru o organizație criminală – în loc de reformare, AFM a intensificat colaborarea cu alte instituții captive (BNR prin Dan Suciu, ANAP prin Iuliana Feclistov) pentru extinderea practicilor discriminatorii.
Cazul Teleson, care a recuperat 120.000 lei prin presiune directă asupra funcționarilor, a demonstrat că organizația cedează doar în fața amenințărilor personale directe, nu în fața argumentelor legale sau etice. Această reacție confirmă că AFM funcționează ca o organizație criminală care înțelege doar logica forței și intimidării.
PROGNOZA EVOLUȚIEI ORGANIZAȚIONALE
Suspendarea programelor pe 18 iunie marchează nu reformarea, ci prăbușirea organizației sub greutatea propriilor contradicții. Kelemen Hunor, prin propunerea de suspendare definitivă pentru acoperirea jafului de 20 miliarde RON, confirmă că organizația a devenit atât de toxică încât singura soluție este desființarea sa practică.
Din perspectivă psihologică organizațională, AFM nu mai poate fi reformată prin măsuri interne, deoarece cultura sa organizațională este complet criminalizată. Orice tentativă de reformare va fi sabotată de rețeaua de complici care au investit ani de zile în construirea sistemului actual și care nu vor renunța la beneficiile ilicite fără o presiune externă devastatoare.
Modelul AFM devine astfel un studiu de caz clasic pentru modul în care o instituție publică poate fi transformată într-o organizație criminală și pentru mecanismele psihologice care mențin această transformare în timp. Lecțiile acestui caz sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care corupția sistemică capturează și distorsionează instituțiile publice în România și în alte țări cu guvernanță slabă.
Sursa: reflectmedia.ro
