Olimpiada culinară are o lungă tradiție.
Se desfășoară din anul 1900, din patru în patru ani.
Ce a contat pentru jurați? Ce credeți că i-a impresionat?
Au fost foarte multe categorii. Acolo pleacă de la mise en place, igienă….. cum avem noi pregătită toată partea tehnică, cum suntem noi ca echipă în ceea ce înseamnă comunicarea. Urmăresc toate aspectele acestea. Foarte important este și respectul față de natură. Ei au venit de fiecare dată și ne-au supervizat deșeul pe care noi îl obținem în urma prelucrării materiilor prime. Cum îl depozităm, cum îl aruncăm. Dau o importanță foarte mare pierderilor. Nu avem voie să venim cu mai mult de 10% peste rețetarul pe care l-am conceput noi. La finalul concursului, noi nu avem voie să ieșim din boxe până nu vin și verifică frigiderele să nu avem foarte multe resturi. Asta înseamnă să fim sustenabili și sustenabilitate. Nu înseamnă doar să nu ai mâncare neconsumată. Totul pornește de la început când intri în boxă, pregătirea alimentelor până la sfârșit. Când porțiile de mâncare sunt dozate astfel încât să fie suficiente. Nicio porție de mâncare nu are mai mult de 300 g. Și asta pentru noi, românii, cel puțin, ar trebui să ne dea de gândit. Noi suntem un popor gurmand. Vrem ca farfuriile noastre să arate pline, să fie cu vârf. La nivel mondial, internațional nu mai există astfel de farfurii. Ele au scăzut din ce în ce mai mult în gramaj și componenta vegetală face parte din starter, fel principal și chiar desert, unde trebuie să ai componentă vegetariană.
Ce preparate au încântat papilele gustative ale juraților?
Cel mai mult a surprins felul de bază unde am avut vițel și momițe. De fiecare dată, ei au pus în coșul nostru, ca să spun așa, și părți mai puțin folosite din carcasă, și anume organe. Trebuia neapărat farfuria să conțină și un preparat care era format, conceput pe baza organelor. Noi am avut momițe, alții au avut creier, ficat și e foarte important cum îl pui în evidență.
Ați avut în meniul de la concurs și preparate tradiționale românești?
Sigur că da. Am început cu fasolea bătută, pe care am interpretat-o cu slănina noastră afumată. A fost foarte surprinzător pentru ei să deguste acest preparat. La desert am avut un preparat pe bază de nuci și magiun de prune. A fost foarte diferit față de ceea ce au gustat ei până acuma. Ca și concept. A fost surprinzător să afle că poate fi o combinație atât de inedită între pruna pe care am folosit atât la desert, cât și la felul de bază. Am avut o ceapă caramelizată cu magiun de prune afumate, pe care am folosit-o ca garnitură la mușchiul de vițel.
Rezultatele la această olimpiadă ar putea fi exploatate de țara noastră în scop turistic?
Exact. Ar trebui să marjăm mai mult pe acest lucru, ceea ce nu a făcut statul până acuma. Din păcate, și noi am mers la această competiție fără ajutorul statului. Totul a fost din surse proprii și private. Din păcate, statul nu monetizează aceste lucruri. Ar trebui foarte, foarte bine promovat acest acest câștig adus României. Pentru că într-adevăr lumea vine, se plimbă prin țară, dar la un moment dat, în urma plimbării, tu arzi acele calorii și trebuie să le pui la loc. Te oprești de fiecare dată să mănânci, să-ți alimentezi corpul și dacă noi nu știm să ne fructificăm toate ingredientele pe care le avem și….. credeți-mă că față de celelalte țări, noi încă avem ce oferi din punct de vedere gastronomic, cu ingrediente naturale 100%. Degeaba mergem la concursuri și facem lucrurile extrem de bine dacă noi în următorii 2, 3, 4 ani, până la următoarea competiție, nu ne susținem din punct de vedere al promovării României ca țară sustenabilă pe gastronomie.
