Influența canalelor Telegram proruse asupra alegerilor din România
Într-un context electoral deja tensionat, rețeaua Telegram din România devine un teren fertil pentru manipulare și propagandă. Cu reguli de moderare mai permisive decât alte platforme, Telegram este utilizat intens de grupuri radicale și actori pro-Kremlin pentru a submina procesele democratice. Această platformă, deși mai puțin populară decât Facebook sau Instagram, atrage totuși 26% dintre utilizatorii români lunar, conform unui raport al organizației OpenMinds.
Structura rețelei Telegram din România
Rețeaua Telegram din România este formată din 202 canale active, împărțite în cinci categorii distincte. Cel mai mare grup, reprezentând 25% din rețea, este format din canale de extremă dreaptă și anti-UE, care dedică o mare parte a conținutului lor Ucrainei și știrilor interne. Urmează grupurile de teorii ale conspirației și cele pro-Kremlin, fiecare având 39 de canale. De asemenea, există canale religioase, care, deși aparent apolitice, promovează uneori viziuni conservatoare asupra politicii românești.
Propaganda pro-Kremlin și narațiunile defăimătoare
Un sfert din rețeaua Telegram din România este dominată de canale de propagandă rusă. Aceste canale promovează constant mesaje anti-UE și anti-NATO, amplificând vocile oficialilor ruși și distribuind teorii conspiraționiste. De la începutul anului 2022, au fost identificate peste 4.000 de repostări unice din surse de propagandă rusă, ceea ce subliniază intensitatea acestor eforturi de influențare.
Susținerea candidaților „anti-establishment”
Canalele Telegram proruse susțin în mod activ candidații percepuți ca fiind „anti-establishment”. În fruntea listei se află George Simion, liderul partidului AUR, care promovează narațiuni populiste și naționaliste. De asemenea, Crin Antonescu, Nicușor Dan, Victor Ponta și Elena Lasconi sunt analizați în funcție de poziționările lor politice și de sprijinul pe care îl primesc din partea acestor grupuri. Criticile aduse guvernului actual sunt frecvente, fiind vizate în special incapacitatea de a combate corupția și lipsa unei alternative unitare pentru contracararea mișcărilor populiste.
Impactul asupra democrației
Propaganda pro-Kremlin nu se limitează la promovarea unor candidați specifici, ci vizează și subminarea încrederii în instituțiile democratice. Narațiuni precum „România devine o dictatură” sau „sfârșitul democrației” sunt frecvent utilizate pentru a mobiliza electoratul împotriva guvernului. Compararea situației actuale cu regimul lui Nicolae Ceaușescu este o tactică recurentă, menită să amplifice nemulțumirile populare.
Consecințe regionale și internaționale
Rolul strategic al României în cadrul NATO și al UE face ca alegerile din 2025 să fie deosebit de importante. Creșterea influenței proruse în politica românească ar putea avea implicații majore asupra securității regionale și asupra poziționării României în cadrul alianțelor internaționale. Intențiile unor candidați de a coopta figuri controversate în guvern ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea ca România să devină un „cal troian” al Kremlinului în Europa.
Concluzii
Rețeaua Telegram din România reprezintă un spațiu de propagare a unor mesaje periculoase, care amenință stabilitatea democratică și securitatea națională. Utilizarea acestei platforme de către actori proruse și grupuri radicale subliniază nevoia urgentă de reglementare și de conștientizare a riscurilor asociate. Într-un peisaj politic fragil, influența acestor canale ar putea avea consecințe grave asupra viitorului democratic al României.