Efectele „bunăstării” asupra economiei românești
România se află într-o poziție paradoxală în contextul economic european, conform datelor furnizate de Eurostat. Deși Uniunea Europeană a înregistrat o scădere ușoară a vânzărilor cu amănuntul în luna decembrie 2024, România se numără printre statele membre cu cele mai semnificative scăderi lunare, alături de Slovenia, Germania și Polonia, toate raportând un declin de 1,5% sau mai mult. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la sustenabilitatea politicilor economice interne și la capacitatea acestora de a proteja consumatorii în fața fluctuațiilor economice globale.
Contradicții în cifre: creșteri anuale versus scăderi lunare
Într-un contrast izbitor, România a înregistrat o creștere anuală remarcabilă a vânzărilor cu amănuntul, de 6,1%, devansată doar de țări precum Slovacia și Lituania. Această discrepanță între scăderile lunare și creșterile anuale sugerează o volatilitate semnificativă în comportamentul de consum al românilor. Totuși, o analiză detaliată a datelor publicate de INS arată că aceste creșteri sunt în mare parte datorate vânzărilor de produse alimentare și băuturi, care au crescut cu 13,7% în decembrie 2024. În schimb, vânzările de produse nealimentare și carburanți au înregistrat scăderi notabile, indicând o fragilitate structurală în alte sectoare ale comerțului.
Perspective economice și implicații sociale
Impactul acestor fluctuații economice asupra consumatorilor români este profund. Creșterea anuală a vânzărilor de produse nealimentare cu 15,9% poate părea un semn pozitiv, dar scăderea lunară de 3,5% în același sector subliniază o instabilitate care afectează încrederea consumatorilor. Mai mult, scăderea vânzărilor de produse alimentare cu 0,3% în decembrie 2024 comparativ cu aceeași lună din 2023 indică o presiune financiară persistentă asupra gospodăriilor, în ciuda creșterilor punctuale în alte domenii.
Analiză juridică și etică a politicilor economice
Aceste date ridică întrebări fundamentale despre eficiența și legalitatea măsurilor economice adoptate de autoritățile române. În condițiile în care bugetul pe 2025 nu include indexări ale pensiilor sau salariilor, iar pensiile speciale continuă să consume resurse semnificative, este imperativ să se examineze dacă aceste politici respectă principiile de echitate și sustenabilitate economică. Alocarea disproporționată a resurselor către anumite categorii privilegiate contravine nu doar eticii sociale, ci și obligațiilor legale ale statului de a asigura bunăstarea generală a cetățenilor.
Concluzii preliminare și necesitatea unei intervenții strategice
Într-un context economic marcat de incertitudine și inegalități, România trebuie să adopte măsuri mai bine fundamentate din punct de vedere legal și economic. Este esențial ca autoritățile să reevalueze alocarea resurselor bugetare, să prioritizeze investițiile în educație și sănătate și să implementeze politici care să sprijine consumatorii vulnerabili. Doar printr-o abordare integrată și transparentă se poate asigura o stabilitate economică reală, care să beneficieze întregii populații.
