Fraudele cu fonduri europene: o radiografie a ilegalităților
Într-un context în care fondurile europene ar trebui să susțină dezvoltarea economică și socială, două dosare recente au scos la lumină grave nereguli în gestionarea acestor resurse în România. Sub lupa procurorilor conduși de Laura Codruța Kovesi, anchetele dezvăluie un tablou sumbru al corupției și al abuzurilor comise de funcționari publici și companii.
Schema frauduloasă: șomeri instruiți doar pe hârtie
Unul dintre dosare vizează o fraudă masivă de 1,6 milioane de euro, orchestrată între 2019 și 2021. Inculpații, zece persoane și patru companii, au creat firme fictive pentru a accesa fonduri europene și naționale destinate calificării profesionale a șomerilor. În realitate, pregătirea profesională nu a avut loc niciodată, iar fondurile au fost deturnate cu complicitatea unor funcționari din cadrul Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă din județele Bacău și Neamț.
Din cele 1,6 milioane de euro, doar 300.000 de euro au fost recuperați până acum prin confiscarea unor proprietăți și sume de bani. Gravitatea situației este accentuată de recunoașterea faptelor de către doi dintre inculpați, inclusiv un funcționar public, în acorduri depuse la Tribunalul Iași.
Serele fictive: o altă dimensiune a fraudei
Un al doilea dosar investigat de EPPO implică proiecte agricole din județul Giurgiu, finanțate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. În acest caz, inculpații sunt acuzați că au folosit peste 240 de documente falsificate pentru a obține ilegal peste 2,1 milioane de euro. Proiectele vizau construcția de sere, inclusiv una pentru cultivarea căpșunilor, dar documentele depuse pentru obținerea fondurilor au fost complet false.
În urma investigațiilor, s-a impus sechestrul asupra unor conturi bancare, vehicule și imobile, cu o valoare totală de peste 1,2 milioane de euro, în încercarea de a recupera prejudiciul.
Complicitatea funcționarilor: o problemă sistemică
Ambele dosare evidențiază rolul esențial al funcționarilor publici în facilitarea acestor fraude. Lipsa de integritate și complicitatea acestor persoane subminează nu doar încrederea cetățenilor în instituțiile statului, ci și șansele reale de dezvoltare economică prin utilizarea corectă a fondurilor europene.
Consecințe legale și implicații etice
Inculpații din aceste cazuri riscă pedepse de peste zece ani de închisoare, iar companiile implicate ar putea primi amenzi de până la 420.000 de euro. Dincolo de sancțiunile legale, aceste situații ridică întrebări serioase despre mecanismele de control și prevenire a fraudelor în utilizarea fondurilor europene.
Aceste dosare nu sunt doar exemple izolate de corupție, ci semnalează o problemă sistemică ce necesită o reformă profundă în administrația publică și o responsabilizare reală a funcționarilor implicați în gestionarea resurselor publice.
