Ordonanța „trenuleț”: între austeritate și controverse
Guvernul României continuă să promoveze măsuri de austeritate prin controversata Ordonanță „trenuleț”, în ciuda presiunilor exercitate de sindicate și a nemulțumirilor crescânde din partea societății civile. Proiectul de ordonanță, deși modificat parțial, păstrează măsuri drastice care afectează profund sectorul public și beneficiarii de facilități sociale. Decizia de plafonare a salariilor și indemnizațiilor pentru bugetari, înghețarea pensiilor și limitarea angajărilor la stat reflectă o abordare rigidă, ce ridică semne de întrebare cu privire la respectarea echității sociale.
Înghețarea veniturilor și impactul asupra populației
Potrivit noilor prevederi, salariile, sporurile și alte beneficii acordate personalului din sectorul public vor rămâne la nivelul din noiembrie 2024. Pensiile, de asemenea, vor fi înghețate, fără indexare cu rata inflației, ceea ce va afecta în mod direct puterea de cumpărare a pensionarilor. În plus, alocațiile pentru copii și alte beneficii sociale calculate pe baza indicatorului social de referință vor rămâne nemodificate, perpetuând astfel inechitățile existente.
Deosebit de problematică este și decizia de a suspenda ocuparea posturilor vacante, cu excepția celor unice, precum și limitarea angajărilor la doar 15% din posturile vacantate. Această măsură riscă să paralizeze funcționarea eficientă a instituțiilor publice, în special în domenii critice precum sănătatea și educația.
Reduceri și plafonări: măsuri controversate
Guvernul a renunțat la reducerea indemnizației pentru concediu medical de la 75% la 65%, însă alte măsuri rămân în vigoare. Valoarea voucherelor de vacanță a fost redusă la 800 de lei, condiționată de achiziționarea unui pachet turistic de cel puțin 1.600 de lei. În același timp, subvențiile pentru partidele politice vor fi diminuate cu 25%, o măsură care, deși aparent benefică, este insuficientă pentru a compensa deficitul bugetar uriaș.
Limitarea cheltuielilor suplimentare, precum eliminarea premiilor, bonusurilor și a altor beneficii, este justificată de necesitatea reducerii deficitului bugetar. Totuși, această abordare ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a acestor măsuri și la impactul lor asupra moralului angajaților din sectorul public.
Strategii bugetare și obiective fiscale
Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2031, însă măsurile adoptate par să fie mai degrabă reactive decât proactive. Limitarea creditelor de angajament pentru proiecte noi la 50% din nivelul din 2024 și prioritizarea investițiilor publice finanțate din fonduri europene sunt pași necesari, dar insuficienți pentru a redresa situația economică.
În același timp, măsurile de austeritate afectează direct beneficiarii de facilități sociale. Reducerile pentru transportul studenților și alte categorii de facilități sociale, precum și condiționarea acordării tichetelor sociale de finanțarea integrală din fonduri externe, subliniază o lipsă de viziune în abordarea problemelor sociale.
Critici și perspective
Ordonanța „trenuleț” a atras critici dure din partea sindicatelor, patronatelor și a societății civile. Acestea avertizează că măsurile adoptate riscă să amplifice inegalitățile sociale și să genereze proteste masive. În plus, lipsa unor soluții concrete pentru stimularea economiei și reducerea cheltuielilor inutile din bani publici subliniază o abordare deficitară a guvernului.
În concluzie, deși măsurile de austeritate sunt necesare pentru a reduce deficitul bugetar, implementarea lor fără o analiză riguroasă a impactului social și economic riscă să adâncească problemele existente. Este imperativ ca autoritățile să adopte o abordare echilibrată, care să asigure atât sustenabilitatea fiscală, cât și protecția categoriilor vulnerabile.
